Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, lansează un apel ferm pentru transformarea radicală a sistemului de plăți europene. Într-o intervenție la emisiunea The Pat Kenny Show, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura digitală de plăți controlată de SUA și China: „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate deținute de companii americane sau chineze. Ar trebui să ne asigurăm că există și o ofertă europeană.”
Ea a descris această schimbare drept „un marș către independență”, argumentând că Europa trebuie să-și construiască propriul sistem alternativ pentru a-și asigura suveranitatea financiară. În viziunea sa, un sistem de piețe de capital complet integrat ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă – cu un potențial impact economic de până la 3 trilioane de euro anual.
Declarațiile vin într-un moment în care Uniunea Europeană revine asupra proiectului Uniunii Piețelor de Capital (CMU) – o inițiativă lansată de ani de zile, menită să creeze o piață unică a capitalului între statele membre. Obiectivul: îmbunătățirea circulației investițiilor și economiilor în interiorul blocului comunitar, facilitând accesul companiilor la finanțare și oferind cetățenilor soluții mai eficiente de economisire.
Peste 2,8 trilioane de euro suplimentare la PIB
Lagarde a legat progresul în cadrul CMU de o integrare economică mai amplă, susținând că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar putea pune bazele unei viitoare uniuni fiscale. Deși cifra de 3 trilioane de euro provine inițial dintr-o postare virală pe Reddit, estimările oficiale sunt ușor mai prudente. Potrivit Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare mai profundă ar putea genera peste 2,8 trilioane de euro în PIB suplimentar până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde ar proveni din finalizarea Uniunii Economice și Monetare.
Totuși, construirea unei alternative europene la Visa și Mastercard nu va fi o sarcină ușoară. Printre principalele obstacole:
Comisioanele mai mici din Europa fac dificilă atingerea rentabilității;
Investițiile inițiale uriașe necesare pentru a crea o infrastructură capabilă să concureze cu giganții globali;
Dificultăți de adoptare, care presupun schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, dar și convingerea băncilor să sprijine un nou sistem;
Complexitatea tehnică, mai ales în ceea ce privește securitatea, prevenirea fraudelor și compatibilitatea transfrontalieră;
Coordonarea politică și instituțională, întrucât statele membre ar trebui să se alinieze în privința implementării și supravegherii sistemului.
Chiar și așa, mesajul lui Lagarde este clar: Europa are nevoie de propriile sale soluții digitale pentru plăți, dacă vrea să-și asigure independența financiară într-o lume dominată de interese economice globale.
