Preşedintele Comitetului Internaţional Olimpic, Thomas Bach, a declarat închise Jocurile Olimpice de la Paris, duminică seara, pe Stade de France.
Ceremonia debutat în Grădinile Tuileries, unde arde flacăra olimpică, Zaho de Sagazan şi corul Academiei Haendel-Hendrix interpretând melodia ”Sous le ciel de Paris”, de Edith Piaf.
După 16 zile în care au fost întreceri şi au fost acordate medalii la 329 de probe, Stade de France găzduieşte ceremonia de închidere, spectacolul, care poartă numele de ”Amintiri” (Records), fiind regizat de acelaşi Thomas Jolly, care a supervizat şi ceremonia de deschidere.
Peste 70.000 de spectatori sunt în tribunele arenei pariziene, în care vor evolua 270 de artişti şi interpreţi,
Înotătorul francez Leon Marchand (patru medalii de aur şi una de bronz), unul dintre starurile Jocurilor de la Paris, a apărut în Grădinile Jardins Tuileries, şi a preluat flacăra olimpică într-un felinar, pentru a o transporta pe Stade de France.
Pe Stade de France, preşedintele Comitetului Internaţional Olimpic, Thomas Bach, şi preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, au salutat publicul, iar Orchestra Divertimento a interpretat imnul Franţei, La Marseillaise, reorchestrat de Victor le Masne.
Apoi purtătorii de drapel ai ţărilor participante au ieşit împreună pe Stade de France, cel al României fiind purtat de halterofila Mihaela Cambei, medaliată cu argint la cat. 49 kg. Au urmat restul delegaţiilor, într-o atmosferă veselă, destinsă.
După ce au intrat toţi sportivii, crainicul stadionului a anunţat un karaoke pentru toată asistenţa, pe melodiile ”Les Champs-Elysées” de Joe Dassin, ”Freed From Desire” de Gala şi ”We Are the Champions” de Queen.
A urmat premierea atletelor medaliate la maraton, olandeza Sifan Hassan (aur), etiopiana Tigst Assefa (argint) şi kenyana Hellen Obiri (bronz).
Apoi a avut loc o prezentare a Maratonului pentru toţi (Marathon Pour Tous), care a avut loc sâmbătă seara, pe acelaşi traseu cu maratonul olimpic, cu 20.024 de alergători la start, în premieră la o ediţie a Jocurilor Olimpice.
A fost adus un omagiu celor peste 45.000 de voluntari care au ajutat la buna desfăşurare a Jocurilor Olimpice.
Festivităţile au continuat cu prezentarea noilor membri ai Comisiei sportivilor din cadrul CIO, Allyson Felix (SUA), Kim Bui (Germania), Jess Fox (Australia) şi Marcus Daniell (Noua Zeelandă).
Stade de France s-a transformat apoi într-un teatru uriaş, întunecat şi misterios. Din ceruri a apărut un Mesager de Aur, personaj care este inspirat din referinţe istorice franceze, inclusiv Spiritul Bastiliei.
Conform protocolului, steagul Greciei a fost înălţat, iar imnul acestei ţări interpretat în semn de recunoştinţă pentru leagănul Jocurilor Olimpice, însă regizorul Thomas Jolly a inclus acest moment în show-ul său, ducându-se pe urmele lui Pierre de Coubertin, la finalul anilor 1800, când a reînviat Jocurile Olimpice din antichitate.
Nike, zeiţa greacă a Victoriei, aflată pe fiecare medalie acordată la Paris, a apărut pe scenă, iar în tribune, prin brăţări LED oferite spectatorilor sunt oferite imagini cu sportivii pictaţi pe ceramica antică, apoi porumbeii păcii şi inelele olimpice.
Într-un balet coregrafic impresionant, Mesagerul de Aur descoperă inelele olimpice, care sunt ridicate în aer din subsolul stadionului.
Pianistul francez şi solistul de operă Benjamin Bernheim a interpretat ”Imn lui Apollo”, în timp ce Alain Roche a cântat la un pian suspendat vertical în aer.
Pe ecranele stadionului au rulat o serie de imagini cu cele mai reprezentative momente ale Jocurilor Olimpice, inclusiv descătuşarea halterofilei Mihaela Cambei la câştigarea medaliei de argint.
Petrecerea a debutat în mijlocul terenului cu trupa franceză Phoenix, căreia i s-a alăturat Angele, după care au urmat Kaminsky, Air şi Vannda, dar şi Ezra Koenig (Vampire Weekend).
Ceremonia a continuat cu prezentarea unor imagini cu ştafeta torţei olimpice.
Preşedintele Comitetului de de organizare Paris-2024, Tony Estanguet, a ţinut discursul de închidere, în prezenţa preşedintele CIO, Thomas Bach, şi a reprezentanţilor celor cinci continente şi echipei refugiaţilor: pugilista Cindy Ngamba (echipa refugiaţilor), medaliată cu bronz, jucătoarea chineză de tenis de masă Yingsha Sun, cu trei medalii de aur şi două de argint, maratonistul kenyan Eliud Kipchoge, cu două medalii de aur, una de argint şi una de bronz, luptătorul cubanez Mijain Lopez, cvintuplu campion olimpic, judoka francez Teddy Riner, cvintuplu campion olimpic, pe lângă două medalii de bronz, înotătoarea australiană Emma McKeon, cu şase medalii de aur, trei de argint, cinci de bronz.
Imnul olimpic a fost interpretat de corul Maîtrise de Fontainebleau şi Orchestra Divertimento, după care drapelul olimpic a fost înmânat de primarul Parisului, Anne Hidalgo, preşedintelui Thomas Bach, care l-a oferit primarului viitoarei gazde a Jocurilor Olimpice, Los Angeles (2028), Karen Bass, care a fost însoţită de celebra gimnastă Simone Biles. A urmat intonarea imnului Statelor Unite de către artista californiană HER.
La finalul acestuia, cunoscutul actor american Tom Cruise a apărut pe acoperişul stadionului, după care a coborât pe în rapel în mijlocul sportivilor şi a prelua steagul olimpic, plecând cu el pe o motocicletă. După ce a traversat Parisul el este într-un avion din care sare cu paraşuta şi ajunge la celebrul semn Hollywood.
Pe o melodie a trupei Red Hot Chili Peppers, Tom Cruise predă drapelul olimpic care e purtat pe rând de foşti olimpici precum Kate Courtney (mountain bike, 2020), fostul atlet Michael Johnson (cvadruplu campion olimpic, 1992-2000) şi Jagger Eaton (dublu medaliat la skateboarding, 2020-2024), până pe stadionul LA Memorial Coliseum, gazda Jocurilor din 1932 şi 1984, oprindu-se pe celebra Venice Beach unde concertează Red Hot Chili Peppers şi Billie Eilish. Snoop Dogg, care a asistat la mai multe competiţii la JO de la Paris, şi-a făcut şi el apariţia pe plaja californiană, lui alăturându-i-se Dr Dre.
Revenind pe Stade de France, Leon Marchand a adus flacăra olimpică şi a suflat în ea alături de Bach şi de sportivii care reprezintă continentele şi echipa refugiaţilor, stingând-o.
Ceremonia de închidere a Jocurilor Olimpice a avut un act final special, prin care portdrapelul Franţei, Antoine Dupont, campion olimpic la rugby în VII, a înmânat steagul Franţei echipei paralimpice a Franţei. Jocurile Paralimpice vor debuta la Paris pe 28 august.
Yseult a interpretat celebra melodie a lui Frank Sinatra, My Way, care a fost inspirată dintr-un cântecul franţuzesc ”Comme d’habitude”, iar pe cerul Parisului a fost aprins un spectaculos foc de artificii.
România a participat cu 106 sportivi la JO 2024 (27 iulie-11 august), la 18 sporturi, clasându-se pe locul 23 în ierarhia pe medalii, cu nouă medalii, dintre care trei de aur, patru de argint şi două de bronz.
Aur au câştigat înotătorul David Popovici la 200 metri liber, canotorii Andrei Cornea şi Marian Enache la dublu vâsle masculin şi echipajul feminin de opt plus unu (Maria Magdalena Rusu, Roxana Anghel, Ancuţa Bodnar, Maria Lehaci, Adriana Adam, Amalia Bereş, Ioana Vrînceanu, Simona Radiş, Victoria Ştefania Petreanu).
Argintul a fost obţinut de Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş la dublu vâsle feminin, Ioana Vrînceanu şi Roxana Anghel la dublu rame feminin, Gianina van Groningen şi Ionela Cozmiuc la dublu vâsle feminin – categorie uşoară, precum şi de halterofila Mihaela Cambei la cat. 49 kg.
Bronzul a fost cucerit de David Popovici la 100 metri liber şi de gimnasta Ana Maria Bărbosu la sol, în urma deciziei TAS.
Aceasta este cea mai bună clasare a României în ierarhia pe medalii din 2008 (Beijing), când tricolorii încheiau pe 18 (4-1-4). La JO 2020 (Tokyo), România termina pe locul 46 în clasamentul pe medalii (1-3-0), după ce la Rio 2016 a fost pe 47 (1-1-2), iar la Londra 2012 s-a clasat pe 31 (2-4-1).
Delegaţia Statelor Unite a încheiat Jocurile de la Paris pe primul loc graţie medaliei câştigate în ultima probă a competiţie, baschet feminin (67-66 cu Franţa), cu care a egalat China la medaliile de aur (40-40), depăşind-o pe cele de argint (44-27).
Americanii (40-44-42) au ocupat primul loc, urmaţi de China (40-27-24), Japonia a ocupat locul al treilea (20-12-13), Australia a fost a patra (18-19-16), iar Franţa s-a clasat pe cinci (16-26-22) etc
