ACTUALITATENAȚIONALULTIMA ORĂ

Inca o lovitură de la Bolojan: După măsurile care i-au taxat doar pe contribuabili, premierul propune și o serie de reforme administrative

Guvernul a pus pe masă proiectul celui de-al treilea set de măsuri, cu reduceri de cheltuieli și restructurări ale administrației, restrângerea posibilităților de ocolire la plata dărilor către primării, supra-taxe pe construcțiile nelegale ori suspendarea permiselor auto ale șoferilor cu amenzi neachitate.

Principalele prevederi ale proiectului publicat săptămâna trecută în transparență decizională, pentru care Guvernul își va asuma, încă o dată, răspunderea, cu riscul unei noi moțiuni de cenzură.

Din vară 

Întins pe 56 pagini, noul proiect modifică și completează aproape o duzină de acte normative, de la Codul Administrativ, Codul Fiscal și Codul de procedură fiscală până la legi organice, precum cele privind statutul funcționarului public, finanțele publice locale, venitul minim de incluziune și drepturile persoanelor cu handicap, și OUG-uri cum sunt cele privind regimul circulației pe drumurile publice și regimul juridic al contravențiilor.Cel mai mediatizat segment al proiectului urmărește reducerea cheltuielilor de personal și a numărului de angajați din administrația centrală și din cele locale, care ar urma să intre în vigoare din vară. „Dacă acest proiect va fi promovat în cursul lunii ianuarie în Guvern și aprobat și se merge spre asumare în Parlament și în cursul lunii februarie va intra în vigoare, atunci termenul rezonabil, dar maxim, în care autoritățile locale și centrale trebuie să facă măsurile de reducere de posturi sau reducerea de cheltuieli de personal este 1 iunie 2026”, a explicat ministrul bihorean al Dezvoltării și Administrației Publice, Cseke Attila

 

După numărul de locuitori

Administrațiile publice centrale (ministere și instituții subordonate) și locale (primării, consilii județene și subordonatele acestora) vor fi obligate la reducerea cheltuielilor de personal, în caz contrar urmând să le fie sistate alocările de la bugetul de stat. În acest an, ca măsură temporară, au de ales între reducerea cheltuielilor cu 10% și tăierea posturilor cu 10%, urmând ca din 2027 să devină obligatorie tăierea a 30% din posturile prevăzute în organigrame, excepție făcând instituțiile din educație, asistență socială și sănătate. Conform expunerii de motive, în 2026 cheltuielile bugetare ar urma să fie reduse cu 3,3 miliarde lei, iar în perioada 2027-2030 cu 5,7 miliarde lei anual.

Proiectul prevede ca scăderea cheltuielilor să se facă în acest an fără afectarea salariilor de bază ale angajaților, prin reorganizarea instituțională, reducerea de sporuri și/sau tăieri de posturi, în corelare cu numărul de locuitori din fiecare UAT și cu volumul activității. Procedura de reorganizare a instituțiilor va trebui definitivată în cel mult 90 de zile și aplicată efectiv în maximum 30 de zile.

De asemenea, se reglementează structurile de Poliție Locală: în orașele mici un polițist local va putea fi angajat la 1.200 locuitori doar dacă bugetul local acoperă integral costurile de funcționare, iar în orașele mari va putea fi un polițist local la 6.500 de locuitori.

O noutate este opțiunea angajării de funcționari publici cu jumătate de normă, care să poată avea relații de serviciu și cu o altă administrație locală, ceea ce ar ajuta UAT-urile mici în căutare de juriști, specialiști în achiziții publice și în proiecte cu fonduri europene.

Salarii „nesimțite” și CA-uri micșorate

Pachetul 3 vizează și reducerea cu 25% a posturilor din prefecturi, cu excepția celor din serviciile de Permise-Înmatriculări și Pașapoarte.

De asemenea, reglementează reducerea numărului de consilieri personali din cabinetele demnitarilor, atât la nivelul administrației centrale, cât și în administrațiile locale, în total cu 6.102 posturi, rezultând o economie anuală de 362,630 milioane lei. De pildă, cabinetul premierului se va subția la doar 5 posturi (de la 9 în prezent), tot maximum 5 consilieri vor putea avea vicepremierii cu portofolii, iar 3 cei fără portofolii și miniștrii.

Noul act normativ va institui și un plafon salarial pentru președintele Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, așa încât acesta să nu poată încasa mai mult de 90% din indemnizația ministrului Dezvoltării și Administrației Publice, precum și limitarea salariilor din toate instituțiile subordonate acestui Minister.

Totodată, proiectul prevede reducerea numărului membrilor Consiliilor de Administrație ale Agenției Naționale de Cadastru și Agenției Naționale a Locuințelor, de la 9 la 5 membri și, respectiv, de la 7 la 5 membri.