Ilie Bolojan a reacționat după ce o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din Galați, provocând un incendiu și rănirea ușoară a două persoane. Acesta susține că incidentul reprezintă o nouă violare a spațiului aerian al României și afirmă că răspunsul apărării românești a fost limitat de nivelul dotării.
Bolojan: O nouă violare a spațiului aerian
Ilie Bolojan a transmis, într-un mesaj publicat pe Facebook, că incidentul produs în Galați este inacceptabil și arată din nou riscurile generate de războiul dus de Rusia în Ucraina. Potrivit acestuia, drona prăbușită pe blocul de locuințe a provocat un incendiu și a dus la rănirea ușoară a două persoane.
Bolojan a precizat că a fost în contact cu ministrul Apărării și că autoritățile au luat măsuri pentru protejarea populației. În paralel, aliații și partenerii României au fost informați pe cale diplomatică.
„În cursul nopții trecute, o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din municipiul Galați, provocând un incendiu și rănirea ușoară a două persoane”, a transmis Ilie Bolojan, pe Facebook.
Oficialul a descris incidentul drept o consecință directă a continuării războiului din Ucraina și a subliniat că efectele acestuia se resimt tot mai mult asupra securității României și a statelor de pe Flancul Estic.
„Această situație este inacceptabilă și reprezintă o nouă violare a spațiului aerian, generată de continuarea iresponsabilă și nejustificată a războiului dus de Rusia în Ucraina”, a mai scris Ilie Bolojan.
Apărarea României, limitată de nivelul dotării
Una dintre cele mai importante afirmații din mesajul lui Ilie Bolojan vizează capacitatea de apărare a României în fața dronelor. Acesta a spus că răspunsul apărării românești a fost limitat de nivelul dotării, într-un context în care amenințările aeriene de mici dimensiuni devin tot mai frecvente.
Apărarea anti-dronă a României revine în centrul discuțiilor după incidentul de la Galați, iar apărarea anti-dronă a României este prezentată de Bolojan drept o prioritate care trebuie accelerată.
„Răspunsul apărării românești a fost limitat de nivelul dotării”, a declarat Ilie Bolojan, pe Facebook.
Declarația vine după ce mai multe instituții au vorbit despre nevoia de capabilități anti-dronă și despre riscurile pe care astfel de aparate le pot crea atunci când ajung în apropierea zonelor locuite. În cazul Galațiului, prăbușirea dronei s-a produs peste un bloc de locuințe, ceea ce a transformat amenințarea militară într-un pericol direct pentru civili.
Contract pentru dotarea anti-dronă, anunțat în următoarele ore
Ilie Bolojan a legat incidentul de programul SAFE al Uniunii Europene, despre care spune că trebuie să contribuie la întărirea securității naționale și la protejarea cetățenilor. Acesta a afirmat că toate eforturile trebuie accelerate, iar contractul pentru dotarea anti-dronă a Armatei Române urmează să fie semnat în următoarele ore.
„Este încă o dovadă a importanței programului SAFE, prin care vom asigura o dotare completă antidronă a Armatei Române. Contractul va fi semnat în următoarele ore. În câteva luni va începe livrarea capabilităților antidronă”, a transmis Ilie Bolojan, pe Facebook.
Bolojan susține că a depus eforturi pentru finalizarea acestui program și critică piedicile puse, în opinia sa, de cei care ignoră sau nu înțeleg pericolul reprezentat de Rusia. Mesajul său are astfel și o componentă politică, prin care cere accelerarea deciziilor legate de securitatea României.
Ilie Bolojan, mesaj ferm către Rusia și apel la consolidarea apărării
În reacția sa, Ilie Bolojan a condamnat fără rezervă acțiunile Rusiei și a cerut oprirea imediată a acestora. El a insistat că întărirea securității naționale trebuie să rămână prioritatea absolută pentru autorități și pentru forțele politice din România.
„Condamn fără rezervă aceste acțiuni grave și cer ferm Rusiei să pună imediat capăt acestora”, a transmis Ilie Bolojan, pe Facebook.
Oficialul a subliniat că România trebuie să își concentreze eforturile pentru protejarea cetățenilor și pentru consolidarea apărării. În opinia sa, incidentul din Galați arată că amenințările din zona de conflict nu mai pot fi tratate ca probleme îndepărtate, mai ales atunci când efectele ajung în orașe românești.
