Înalta Curte de Casație și Justiție a publicat astăzi, 02.06.2026, o sinteză a observațiilor și propunerilor transmise Ministerului Justiției, rezultate în urma analizei proiectului, precum şi observaţiile punctuale formulate.
ÎCCJ cere discuții după instalarea noului Guvern
Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis un apel pentru dialog în contextul dezbaterilor privind noua lege a salarizării. Instanța supremă consideră că tema trebuie discutată cu noul Guvern, într-un cadru instituțional real și constructiv, având în vedere impactul asupra personalului din sistemul judiciar.
ÎCCJ afirmă că va continua să susțină demersurile necesare pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale personalului din sistem și nu exclude recurgerea la alte forme de acțiune, dacă acest lucru va fi necesar.
„În acest moment, considerăm necesară așteptarea instalării noului Guvern, astfel încât această problemă de interes major să poată face obiectul unui dialog instituțional real și constructiv cu factorii decidenți”, transmite Înalta Curte de Casație și Justiție, printr-un comunicat de presă.
Instanța supremă critică proiectul de salarizare
Înalta Curte susține că proiectul de lege este afectat de probleme încă de la bază, deoarece ar încălca inclusiv principiile pe care spune că se întemeiază. Potrivit instituției, deși proiectul invocă legalitatea, egalitatea și nediscriminarea, forma analizată ar putea adânci inechitățile dintre diferite categorii de personal bugetar.
ÎCCJ susține că proiectul ar desconsidera drepturi câștigate și ar putea produce efecte directe asupra statutului profesional al personalului din sistemul judiciar.
„În urma analizării prevederilor proiectului se constată în mod flagrant că sunt diminuate drepturile salariale aflate în plată și pe cale de consecinţă sunt desconsiderate drepturile câştigate și protecţia juridică conferită acestora”, se arată în sinteza publicată de ÎCCJ.
Îngrijorări privind independența justiției
Unul dintre principalele argumente ale Înaltei Curți vizează independența justiției. Instituția susține că salarizarea magistraților nu este doar o chestiune financiară, ci și o garanție a independenței autorității judecătorești.
ÎCCJ arată că, în opinia sa, sistemul judiciar ar trebui să beneficieze de o reglementare separată privind salarizarea, printr-o lege specială. Instanța supremă invocă statutul judecătorilor și procurorilor și faptul că elementele esențiale ale salarizării trebuie stabilite prin lege, nu lăsate la decizii ulterioare ale executivului.
Potrivit observațiilor transmise, proiectul ar reduce semnificativ nivelul remunerației, iar diminuările ar putea ajunge între 15% și 40%, chiar peste 40% pentru unele funcții de conducere.
„Modalitatea de stabilire a coeficienților de salarizare și eliminarea unor componente salariale existente, fără o reflectare corespunzătoare în indemnizația de bază, conduc la diminuări semnificative ale veniturilor magistraților, estimate între aproximativ 15% și 40%, respectiv chiar peste 40% în cazul unor funcții de conducere”, susține ÎCCJ.
ÎCCJ avertizează asupra unor inechități
ÎCCJ critică și mecanismul numit „diferență salarială tranzitorie”, despre care afirmă că nu oferă o protecție reală și poate crea diferențe între magistrații aflați deja în funcție și cei care vor intra ulterior în sistem.
Instanța supremă susține că, pentru aceeași funcție și aceleași responsabilități, ar putea apărea regimuri salariale diferite, în funcție de momentul intrării în profesie, al promovării sau al transferului. În opinia ÎCCJ, acest lucru poate afecta previzibilitatea carierei și atractivitatea profesiilor din sistemul judiciar.
De asemenea, instituția atrage atenția asupra magistraților-asistenți, asistenților judecătorului, specialiștilor IT și altor categorii profesionale din justiție, despre care afirmă că ar putea fi repoziționate salarial fără o justificare legată de atribuții sau responsabilități.
Posibile efecte asupra funcționării instanțelor
Înalta Curte susține că proiectul poate afecta nu doar veniturile, ci și funcționarea practică a instanțelor și parchetelor. Instituția avertizează că anumite soluții legislative pot descuraja promovarea, ocuparea funcțiilor de conducere, delegările sau detașările.
În plus, ÎCCJ afirmă că abrogarea unor indemnizații pentru delegare și detașare, exclusiv în cazul magistraților, poate crea dificultăți în sistem, mai ales în instanțele și parchetele care depind de astfel de măsuri administrative pentru a funcționa.
În final, mesajul Înaltei Curți este unul de avertisment instituțional. Instanța supremă cere ca proiectul privind salarizarea să nu fie tratat doar ca o reformă bugetară, ci ca o temă care poate influența statutul magistraților, echilibrul dintre puterile statului și buna funcționare a justiției. ÎCCJ solicită dialog real și soluții considerate echitabile, înainte ca proiectul să avanseze.
