Iancu Flondor s-a născut în anul 1865, într-o bogată familie nobiliară. Tatăl său, Gheorghe Flondor, a fost un proeminent lider politic. Iancu Flondor a absolvit cursurile Liceului German din Cernăuți, apoi a studiat la Facultatea de Drept a Universității Franz Jozef din Viena, unde a obținut titlul de doctor în drept. A revenit în Cernăuți pentru a-și satisface stagiul militar și a devenit locotenent în rezervă al unui regiment de husari.
După moartea tatălui său, și-a asumat administrarea moșiilor familiei sale și, totodată, a decis să continue activitatea politică a tatălui său. În Bucovina luase naștere Partidul Național Român ”Concordia” în 1892. În 1898, Iancu Flondor a devenit vicepreședinte al partidului și deputat în Dieta Bucovinei. Însă, în 1900, el a demisionat, nemulțumit de unele compromisuri făcute de conducerea partidului cu autoritățile austriece. Împreună cu aliații săi, a fondat Partidul Național Poporal, însă cele două formațiuni românești s-au reconciliat în 1902.
Iancu Flondor a devenit președinte al Partidului Român în 1909, însă a demisionat după doar un an, din cauza disensiunilor din partid. A rămas totuși unul dintre cei mai importanți lideri ai românilor bucovineni.
În 1915, el i-a trimis un memoriu lui Ionel Brătianu, în care îl avertiza că, în contextul izbucnirii Primului Război Mondial, ucrainenii doresc să încorporeze nordul Bucovinei în Imperiul Rus. Iancu Flondor dorea Unirea Bucovinei cu România. Din cauza acestui memoriu, interceptat de austrieci, a fost la un pas de a fi condamnat la moarte, însă a fost salvat de intervenția deputaților români din Parlamentul din Viena. În timpul războiului, și-a pierdut o mare parte din avere.
În 1918, Iancu Flondor a devenit primarul Storojinețului iar în toamna aceluiași an s-a numărat printre organizatorii mișcării naționale a românilor bucovineni. S-a format Marea Adunare Națională Română, apoi un Consiliu Național Român și un guvern provizoriu, numit Consiliul Secretarilor de Stat, condus de Iancu Flondor și format din 14 departamente.
Însă Bucovina era în haos: jandarmii austrieci încercau să îi aresteze pe liderii români, soldații ucraineni erau răsculați și în Cernăuți erau partizani ai arhiducelui austriac Wilhelm de Habsburg, care încerca să se proclame conducător al Regatului Ucrainei. În aceste condiții, Cernăuțiul a ajuns sub controlul unui detașament de ardeleni comandat de Ilie Lazăr, iar Iancu Flondor a convocat Congresul General al Bucovinei, care a votat Unirea cu Regatul României. Ilie Lazăr a predat paza orașului Armatei Regale Române, iar Iancu Flondor a fost desemnat șef al delegației bucovinene care a dus Regelui Ferdinand I declarația de unire.
Iancu Flondor a fost numit ministru pentru Bucovina în Guvernul din București, dar a demisionat în 1919, pentru că Ionel Brătianu refuza să acorde Bucovinei autonomie provincială. Au existat numeroase tentative de a-l readuce în politică pe Iancu Flondor, însă el a preferat să rămână la Storojineț, unde a murit în 1924
Conacul Flondor, demolat de sovietici În vremea comuniştilor, oraşul a fost „împodobit” ca multe alte localităţi sovietice cu monumentul unui tanc cu turela îndreptată spre Vest. Tot atunci, conacul familiei Flondor a fost şters de pe faţa pământului. În 1958, când a fost demolat, clădirea principală abia împlinise 30 de ani. Conacul vechi arsese în timpul Primului Război Mondial. Acum, în locul splendidei clădiri neoclasice se află o şcoală internat. Ea poartă numele primului soldat care a intrat cu tancul în oraş: „Ghenadie Kariukiv”. Şcoala e încă înconjurată de anexele încă în picioare ale moşiei de pe vremuri. Dar nu există nici un însemn cu numele lui Iancu Flondor. Iancu Flondor, model pentru copiii ucraineni Directorul ucrainean, Serghei Kaceanovski, spune că cei 154 de copii, în clasele I-XI, află de la dascălii lor, în ucraineană, cine a fost Iancu Flondor. Omenia liderului bucovinean din 1918 a surclasat şi politica, şi istoria dramatică a regiunii. Serghei Kaceanovski, director şcoală-internat: Noi avem lecţii de istorie şi de etică în care le povestim copiilor că pe vremea lui Iancu Flondor, aici a fost o curăţenie excepţională. Parcul era totdeauna îngrijit, totul era ordonat şi era disciplină peste tot. El ajuta foarte mult oamenii să rezolve problemele şi nevoile oraşului. Flondor ajuta financiar multe proiecte, proiecte pentru ajutorarea oamenilor.” Isidor Bodea, medicul care a fondat spitalul de copii Iancu Flondor nu era un caz singular. Bunul său prieten, medicul Isidor Bodea, a trăit zeci de ani în apartamentul spitalului de copii, la construcţia căruia a contribuit. L-a finanţat alături de familia Fisher, una dintre cele mai bogate familii de negustori evrei din Cernăuţi. Ca şi populaţia românească, politicienii români nu erau majoritari în rândul politicienilor locului, dar erau personalităţi foarte influente. Medicul Isidor Bodea nu numai că a fost unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai lui Iancu Flondor, dar era unul din marii binefăcători ai comunităţii din Cernăuţi. Astfel de trăsături, profund umane, pot fi liantul unor comunităţi marcate încă de istoria traumatizantă a secolului XX. Cu singura condiţie de a fi redescoperite. Amintirea lui Iancu Flondor nu poate rămâne în sarcina vecinilor.
Citește mai mult la: https://www.digi24.ro/special/campanii-digi24/centenar-100-de-ani-de-viitor/cine-a-fost-iancu-flondor-si-ce-i-datoreaza-bucovina-1034783
Informaţiile publicate pe site-ul Digi24.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislația aplicabilă, doar în limita a 120 de caractere.
sursa:digi24.ro: rfi.ro
