Una dintre cele mai reprezentative ctitorii boiereşti din prima jumătate a secolului al XVI-lea, Mănăstirea Părhăuți a sărbătorit astăzi hramul. Slujba religioasă a fost oficiată de un sobor de preoți și diaconi. Credincioșii prezenți, veniți de aproape și de departe, monahii și monahiile din mănăstirile bucovinene au avut bucuria de a se închina cu evlavie și la un fragment din moaștele Sfântului Sfințit Mucenic Haralambie, odor al Mănăstirii Părhăuți.
La eveniment au luat parte și administratorul public al județului, Irina Vasilciuc, primarii comunelor Todirești-Mugurel Bocancea, Adâncata-Viorel Cucu, Cajvana-Gheorghe Tomăscuscu, viceprimarul comunei Todirești și oameni de afaceri.
Mănăstirea Părhăuți
Biserica „Duminica Tuturor Sfinților” din Părhăuți, considerată una dintre cele mai reprezentative ctitorii boiereşti din prima jumătate a secolului al XVI-lea, a fost ctitorită de Gavriil Trotuşan, mare vistiernic și logofăt al Țării Moldovei sub cinci domni, ca loc de închinare şi mai ales ca necropolă pentru familia sa.
Potrivit pisaniei, locașul a fost ridicat în vremea domniei lui Ștefăniță Vodă și a fost sfințit la 15 iunie 1522: „Cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, robul lui Dumnezeu pan Gavriil Trotușan logofăt a zidit această biserică în numele Tuturor Sfinților care au strălucit în toată lumea, pentru mântuirea sa și a soției sale Ana, în zilele evlaviosului și de Hristos iubitorului Io Ștefan Voievod, Domnul Țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, la anul 7030 luna iunie 15”.
Din punct de vedere arhitectural, planul, zidurile de piatră, dar și lipsa absidelor laterale și a turlelor definesc caracterul deosebit al bisericii. Pictura, realizată în jurul anului 1530, este asemănătoare celei care împodobește Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”. Din nefericire, fresca a fost puternic degradată din cauza faptului că pentru o perioadă îndelungată biserica a rămas fără acoperiș. Cu toate acestea, se păstrează numeroase reprezentări, între care în bolta pridvorului pot fi identificate scene din viața Sfântului Ierarh Nicolae. Un aspect deosebit este dat de faptul că în tabloul votiv ctitorul, Gavriil Trotușan, nu este reprezentat cu biserica în mână, ci în genunchi în fața Mântuitorului Iisus Hristos.