Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan a reacționat după ce Curtea de Apel București a suspendat șase hotărâri de Guvern, în urma acțiunilor formulate de PSD. Executivul susține că decizia blochează aplicarea unor măsuri din mai multe domenii și avertizează asupra efectelor pe care le-ar putea avea asupra beneficiarilor, asupra finanțărilor europene și asupra obligațiilor asumate de România în fața Uniunii Europene.
De ce contestă Guvernul decizia instanței
Executivul a anunțat că va formula recurs împotriva hotărârilor pronunțate de Curtea de Apel București și a atras atenția asupra ritmului în care s-au desfășurat procedurile. Potrivit Guvernului, PSD a depus plângerile prealabile pe 27 iulie, a atacat în instanță 11 dintre cele 12 hotărâri două zile mai târziu, iar primele termene de judecată au fost stabilite chiar în ziua următoare.
Guvernul susține că suspendarea celor șase acte normative împiedică aplicarea unor măsuri considerate importante atât pentru cetățeni, cât și pentru îndeplinirea obligațiilor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Potrivit Executivului, „măsuri importante pentru protecția tinerilor și persoanelor adulte cu dizabilități, pentru accesul pacienților români la registre internaționale de transplant, precum și măsuri din alte domenii nu vor putea intra în aplicare în perioada următoare”.
În același timp, Guvernul avertizează că neaplicarea acestor hotărâri poate afecta și accesul României la fondurile europene. Executivul susține că mai multe dintre actele suspendate sunt legate direct de jaloane și ținte asumate prin PNRR, iar neîndeplinirea acestora ar putea conduce la pierderea unei părți din finanțarea europeană.
Cum sunt afectate persoanele cu dizabilități și pacienții care așteaptă un transplant
Una dintre hotărârile suspendate vizează sprijinul destinat persoanelor adulte cu handicap care părăsesc centrele rezidențiale și încep procesul de integrare în comunitate. Potrivit Guvernului, actul normativ prevedea acordarea unui ajutor lunar pentru acoperirea costurilor locuirii, dar și a unei sume acordate la momentul mutării, destinată amenajării locuinței.
Executivul precizează că, începând din 2027, beneficiarii ar fi urmat să primească o indemnizație lunară în limita unui salariu minim brut și o sumă de tranziție echivalentă cu două salarii minime brute. În primii trei ani, finanțarea ar fi provenit din fonduri europene, iar ulterior din bugetul de stat. Potrivit datelor prezentate de Guvern, aproximativ 5.400 dintre cele peste 15.900 de persoane adulte aflate în centre rezidențiale se află deja în proces de dezinstituționalizare.
Executivul avertizează și asupra efectelor din domeniul sănătății, după suspendarea hotărârii privind plata cotizației pentru participarea României la platforma europeană FOEDUS – European Organ Exchange.
Potrivit Guvernului, „Adoptarea actului normativ a fost determinată de necesitatea asigurării continuității participării României la platforma FOEDUS – European Organ Exchange, mecanism european destinat facilitării schimbului internațional de organe între statele participante. Aprobarea și achitarea cotizației aferente anului 2026 este condiție necesară menținerii calității României de membru al acestei rețele. În lipsa adoptării hotărârii, există riscul pierderii accesului la platforma FOEDUS, cu consecința limitării posibilității de identificare și alocare a organelor compatibile prin mecanismele de cooperare internațională.”
Ce impact ar putea avea asupra PNRR și relației cu Uniunea Europeană
Guvernul susține că una dintre hotărârile suspendate era necesară pentru îndeplinirea Jalonului 508 din Componenta RePowerEU a PNRR. Potrivit Executivului, modificările vizau consolidarea capacității Agenției Domeniilor Statului de a identifica și inventaria terenurile degradate care pot fi folosite pentru proiecte de producere a energiei regenerabile.
În opinia Guvernului, aceste activități reprezintă o etapă esențială pentru dezvoltarea unor noi investiții în energie verde și pentru respectarea angajamentelor asumate în relația cu Comisia Europeană. Suspendarea hotărârii riscă, potrivit Executivului, să întârzie implementarea reformei și să afecteze finanțarea aferentă.
Tot în relația cu Uniunea Europeană, Guvernul afirmă că suspendarea unor acte normative poate genera noi probleme juridice. Executivul susține că modificările privind ariile naturale protejate urmăreau transpunerea Directivei Habitate și reducerea riscului ca România să fie sancționată în procedura de infringement începută în 2020.
„Hotărârea Guvernului nr. 509/2026 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 685/2022 privind instituirea regimului de arie naturală protejată şi declararea ariilor speciale de conservare ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România: Guvernul a adoptat acest act normativ pentru a transpune în legislația națională Directiva 92/43/CEE (Directiva Habitate) prin declararea ariilor speciale de conservare aferente siturilor de importanță comunitară pentru care au fost stabilite măsuri de conservare. Începând cu 2 iulie 2020, împotriva României a fost declanșată procedura de infringement pentru aplicarea necorespunzătoare a Directivei Habitate. Neadoptarea hotărârii ar fi menținut riscul continuării acestei proceduri și al aplicării unor sancțiuni financiare de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene.”
Ce alte hotărâri spune Guvernul că sunt blocate
Executivul mai arată că una dintre hotărârile suspendate introducea proceduri de urgență privind echipamentele radio și transpunea în legislația națională prevederile unei directive europene referitoare la funcționarea pieței interne în situații de criză. Potrivit Guvernului, întârzierea aplicării acestor reguli poate expune România unei proceduri de infringement și poate afecta capacitatea autorităților de a răspunde în eventuale situații de urgență la nivel european.
O altă hotărâre privește Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovrin și urmărea punerea în aplicare a unei legi adoptate anterior de Parlament, la inițiativa unor parlamentari PSD. Guvernul susține că modificarea era necesară pentru armonizarea legislației și evitarea unor necorelări între actele normative aflate în vigoare.
Curtea de Apel București a admis suspendarea a șase hotărâri de Guvern adoptate de Executivul condus de Ilie Bolojan, în urma cererilor formulate de PSD. Alte trei solicitări de suspendare urmează să fie analizate de instanță în ședința programată luni.
