Mănăstirea Putna, cea mai importantă ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, definită de poetul naţional Mihai Eminescu „Ierusalimul neamului românesc“, locul unde este mormântul marelui voievod, un adevărat „altar al credinţei”, a adunat şi în acest an mii de credincioşi. Mormântul său de la Mănăstirea Putna este străjuit de o candelă pururea aprinsă, unde fiii neamului românesc neîncetat îşi pleacă genunchiul cu evlavie şi rugăciune către Milostivul Dumnezeu.
Ca şi cum toate drumurile ar fi dus la Putna, oameni de toate vârstele, mulţi dintre ei îmbrăcaţi în costume populare, veniţi din localităţi apropiate, dar şi din Bucovina de Nord şi din Basarabia, au păşit cu evlavie şi nădejde pe poarta mănăstirii, încă de la primele ore ale dimineţii, în sunet de clopote, pentru a aduce prinosul lor de credinţă Sfântului Voievod Ştefan cel Mare.
Putna, o grădină la propriu, prin frumuseţea şi mireasma trandafirilor, dar şi o grădină a lui Dumnezeu, prin credinţa şi evlavia credincioşilor, prin puterea şi ajutorul dat românilor de Ştefan cel Mare şi Sfânt, a fost astazi. asemeni unei făclii, care nu se stinge niciodată, la fel cum nu se stinge nici candela de la mormântul domnitorului. Și dacă în prima parte a zilei, credincoșii au avut parte de vreme frumoasă, parte din credioși căutând locuri mai umbrite, imediat după ce s-a terminat sfânta liturghie a plouat din belșug.
Această sărbătoare a fost instituită ca cel de-al doilea hram al așezământului, după hramul istoric Adormirea Maicii Domnului, în anul 2010.
In jurul orei 8.00 starețul mănăstirii, Melchisedec Velnic împreună cu părinții mănăstirii au întâmpinat pe gospodarii din vetrele folclorice ale județului Suceava, în sunet de clopote și de bucium. Deja este o tradiție ca formații din sate să vină în sfânta zi de sărbătoare la Putna iar pelerinajul lor pe jos începe de la intrare în comuna Putna . În fruntea lor s-au aflat președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur,
vicepreședinte Niculai Barbă și administratorul public Irina Vasilciuc. Nu a lipsit deputatul Ioan Bălan dar și fostul ministru al Turismului, Daniel Cadariu. Au mai fost prezenți primarii din Putna, Vicovu de Sus, Bilca, Moldovița, Comânești dar și alți primari PNL. Trebuie precizat că Partidul Social Democrat a fost reprezentat de o delegație numeroasă din care au făcut parte deputatul PSD George Șoldan, subprefectul Cristian Șologon, președintele Organizației Județene a Femeilor Social Democrate Suceava, Larisa Blănari și majoritatea primarilor PSD: Voitinel, Forăști, Zamostea, Zvorâștea, Hânțești, Iaslovăț,
În pelerinaj au fost pe lângă credincioși și primarii PNL din județ veniți în număr mare.Șeful administrației județene a primit în dar din partea starețului Mănăstirii o icoană cu chipul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt.
Sfânta liturghie a fost oficiată de PS Damaschin, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților alaturi de un sobor de ierarhi, preoți și diaconi. După sfânta liturghie au interpretat cântece patriotice Corul Militar RĂZEȘII al Batalionului 335 Artilerie „Alexandru cel Bun” din Botoșani și Grupul vocal-tradiţional „Ai lui Ștefan, noi oșteni” al Liceului Tehnologic „Ion Nistor” – Vicovu de Sus.
You are currently viewing a placeholder content from Youtube. To access the actual content, click the button below. Please note that doing so will share data with third-party providers.
Depuneri de coroane și paradă militară
A urmat ceremonia militară, în cadrul căreia au depus coroane la mormântul Slăvitului Voievod Ștefan cel Mare delegați de la: Ministrul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Instituția Prefectului Suceava, Consiliul Județean Suceava, Structurile Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne din Suceava, Asociația obștească „Ștefan cel Mare și Sfânt” – Republica Moldova, Consulatul General al României la Cernăuți, Primăria Putna, Primăria Vicovu de Sus, o delegație condusă de deputatul George Șoldan și Primării comunelor social democrate prezente, Asociațiile veteranii de război și Asociația Cultul eroilor, Cadrelor Militare în rezervă. Nu trebuie omis faptul că au fost prezente foarte multe cadre militare în rezervă din Armată, Poliție de Frontieră, Pompierilor Militari.
You are currently viewing a placeholder content from Youtube. To access the actual content, click the button below. Please note that doing so will share data with third-party providers.
În cadrul ceremoniei militare au defilat detașametne militare de la Botoșani, Colegiului Național Militar ,,Ștefan cel Mare,, din Câmpulug Moldovenesc, Inspectoratului de Jandarmi Județean „Bogdan Vodă” – Suceava, Muzica Militară a Brigăzii 15 Mecanizată Iași, Detașament Militar din Chișinău-Republica Moldova. Activitatea a fost prezentată de Vasile Vânău, comandantul Centrui Militar Județean Piatra Neamț. 
Cadre militare active dar și rezerviști în număr mare la Mănăstirea Putna
La final, în cuvântul său de mulțumire, starețul Mănăstirii Putna, Arhimandritul Melchisedec Velnic, a menționat că evenimentele de ,, anul acesta au reprezentat cea mai largă prezență a domnilor ofițeri din 2004 încoace,, din dreapta Prutului dar și din stânga Prutului.
You are currently viewing a placeholder content from Youtube. To access the actual content, click the button below. Please note that doing so will share data with third-party providers.
Sfântul Voievod Ștefan cel Mare cinstit în chip deosebit la Mănăstirea Putna, la 31 de ani de la canonizare. Ziua de pomenire a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, 2 iulie 2022, a fost prilej de aleasă bucurie și trăire duhovnicească în cea mai cunoscută ctitorie a domnului Moldovei.
Sfântul Voievod Ștefan cel Mare era din neamul Mușatinilor, fiul lui Bogdan Vodă și nepotul lui Alexandru cel Bun. Mama sa, Maria Oltea era și ea de os domnesc din neamul Basarabilor. A fost domnitor al Moldovei între anii 1457-1504 și un ghimpe în coasta expansiunii otomane spre Europa. Însuși Papa Sixt al VI-lea i-a trimis o scrisoare în care-l numea “atletul creștinătății”.
El a fost găzduit de către Sfântul Daniil Sihastru când a fost în primejdie și i-a rămas duhovnic și sfătuitor, Ștefan depășindu-și condiția de apărător al țării prin mărturisirea credinței. Avea pe drapel chipul sfântului Gheorghe rugăciunea „O, răbdătorule de patimi și purtătorule de biruință, Mare Mucenic Gheorghe, care în nevoi si nenorociri ești grabnic apărător și ajutător și celor necăjiți bucurie nespusă, primește de la noi și aceasta rugăciune a smeritului robului Tău, domnul Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu domn al țării Moldovei …”
A avut cea mai lungă domnie dintre toți conducătorii țărilor românești: 47 de ani, 2 luni și 3 săptămâni. El nu s-a considerat niciodată un bun strateg sau un comandant de oști fără seamă ci a pus totul pe seama voinței și puterii lui Dumnezeu, și pentru credința lui Dumnezeu i-a dat putere și har. A purtat peste tot cu el, în călătorii și la război, o cruce și un triptic cu Hristos, Maica Domnului și Ioan Botezătorul care poate fi văzut și astăzi a mănăstirea Putna. Ștefan cel Mare s-a mutat la Domnul la 2 iulie 1504 și a fost înmormântat în mănăstirea Putna, fiind plâns de tot poporul. A fost trecut în rândul sfinților la de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la 20 iunie 1992.
Mănăstirea Putna a oficiat Duminică, 2 iulie 2023, Sfânta Liturghie pentru a prăznui al doilea hram al sfântului lăcaș, după hramul Adormirea Maicii Domnului.
„Iar pe Ştefan Vodă l-au îngropat ţara cu multă jale şi plângere în mănăstirea Putna, care est zidită de dânsul. Atâta jale era, de plângea toţi ca după un părinte al său, că cunoştia toţi că s-au scăpat de mult bine şi de multă apărătură”, scria cronicarul Grigore Ureche, în Letopiseţul Ţării Moldovei.
La 15 august 2010, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a hotărât, împreună cu Înaltpreasfințitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, ca aici să se cinstească al doilea hram, Sfântul Voievod Ștefan cel Mare. Hotărârea a fost scrisă pe un tomos care se păstrează astăzi alături de hotărârea sinodală din anul 1992, prin care domnul Moldovei a fost trecut în rândul sfinților.
