Astăzi, a avut loc resfințirea Bisericii ,,Adormirea Maicii Domnului,, din comuna Coomănești. Slujna religioasă a fost oficiată de un sobor de preoți și diaconi în frunte cu PS Damaschin, episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.
Alături de localnici și credincioși din zonă s-au aflat președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, adminstratorul județului Irina Vasilciuc, deputatul Bogdan Gheorghiu, primarii din Comănești, Cajvana, Botoșana, Todirești și Cacica.
Majoritatea celor prezenți au ales îmbrace costume populare tradiționale. Pe lângă resfințirea lăcașului de cult, tot astăzi a avut loc sfințirea monumentului și slujba parastasului pentru eroi și ctotori Agapa.
Construită în jur de 1772, adăugiri secolul XIX. Biserica Arătarea Maicii Domnului din Comăneşti, înălţată, în 1772, de mazilul Simion Teutul, cu filială în Liudi Homora, unde exista biserica Sfântul Mihail, adusă din Stulpinani, în 1833 şi reînzestrată, în 1893, cu iconografie adusă de la Pârteştii de Jos.
În 1843 biserica îl avea patron pe George de Flondor, preotul administrator Ambrosie Comoroşan ocupându-se de 1. 332 enoriaşi, numărul acestora ajungând, în 1876, sub privegherea aceluiaşi paroh, la 1. 846 suflete.
You are currently viewing a placeholder content from Youtube. To access the actual content, click the button below. Please note that doing so will share data with third-party providers.
În 1774, satul Comăneşti avea 31 de familii, iar în 1775, când făcea parte din Ocolul Vicovelor, avea 2 mazili, 3 popi şi 37 familii de ţărani, numărul gospodăriilor ajungând, în 1784, la 66.În 12 decembrie 1792, Simion Tăutul lasă, prin testament, jumătate din sat şi din moşia Comăneştilor feciorilor săi, Ion şi Costache Tăutul.În 10 ianuarie 1829, feciorii lui Ion Tăutul, Mihalachi şi Vasile, vând partea lor de sat şi de moşie lui Gheorghe Flondor, pentru 400 ducaţi împărăteşti..
Scurt istoric al comunei Comănești
În 8 ianuarie 1756, Ion Dociul daruieste o parte de mosie, pe Solonet, nepotului sau, Simion Tautul de Comanesti, care o va darui, la rîndul sau, în 26 iunie 1760, nepotului sau, Simeon Tautul de Comanesti, mosia venindu-le din partea lui „Patrasco Simionel sterpul”.
fara alte precizari, „38 – toata suma caselor”, însemnind 5 femei sarace, 2 mazili, 2 ruptasi, 2 popi, 1 tigan, 6 argati ai mazililor si ruptasilor si 20 birnici. Catunul Liuzii Homorului avea 10 case, cu tot atîtea familii de scutelnici ai spatarului Enakaki Cantacuzino.
În 1774, satul Comanesti avea 31 de familii, iar în 1775, cînd facea parte din Ocolul Vicovelor, avea 2 mazili, 3 popi si 37 familii de tarani, numarul gospodariilor ajungînd, în 1784, la 66.
În 12 decembrie 1792, Simion Tautul lasa, prin testament, jumatate din sat si din mosia Comanestilor feciorilor sai, Ion si Costache Tautul.
În 10 ianuarie 1829, feciorii lui Ion Tautul, Mihalachi si Vasile, vînd partea lor de sat si de mosie lui Gheorghe Flondor, pentru 400 ducati împaratesti.
În 1843, biserica Aratarea Maicii Domnului din Comanesti, înaltata, în 1772, de mazilul Simion Teutul, cu filiala în Liudi Homora, unde exista biserica Sîntul Mihail, adusa din Stulpinani, în 1833 si reînzestrata, în 1893, cu iconografie adusa de la Pîrtestii de Jos, îl avea patron pe George de Flondor, preotul administrator Ambrosie Comorosan ocupîndu-se de 1.332 enoriasi, numarul acestora ajungînd, în 1876, sub privegherea aceluiasi paroh, la 1.846 suflete. În 1907, sub patronajul imperial, dar si sub cel al evreului Nathan Stanger, altarul bisericii din Comanesti era slujit de parohul George Georgian, nascut în 1844, preot din 1870, paroh din 1880, de preotul cooperator Tit Georgian, nascut în 1872, preot din 1899, cantor fiind, din 1853, Vasile Vasilovschi, nascut în 1830.
La Comanesti functiona, din 1885, o scoala cu 2 clase, o alta, tot cu 2 clase, fiind deschisa, în 1887, la Liudi Homora.
În 15 decembrie 1886, la Liudi Humora (Comanesti), pe la orele 8, seara, a fost pradat Mendel Izg Rosenstreich, pe cînd cîrciumarul evreu se afla la masa. Cei patru hoti, înarmati cu o pusca ruginita si îmbracati munteneste, l-au prins pe Vasile Stratau, sluga cîrciumarului, si l-au legat cu mâinile la spate, apoi au furat 70 florini, tutun, tabac, hîrtie de tigara, plus doua sipuri cu rom si cu rachiu.
În 1890, comuna Comanesti avea 1.247 locuitori. Primar era Teodor Gafenco, paroh – George Georgian, cantor bisericesc – Vasile Vasilovschi, iar învatator – Vasile Stanescu.
Cabinetul de lectura „Unirea” din Comanesti s-a înfiintat, în 8 februarie 1903, cu 75 membri, sub presedintia lui George Bocance. Din comitetul de conducere mai faceau parte Ioan Cotlet (vicepresedinte), Pastei Sandru (secretar), Stefan Maieran (casier), Teofil Constantinescul (controlor), Ioan Constantinescul (bibliotecar) si Mihail Morariu (econom).
Adunînd „cîntece populare romînesti din Bucovina”, care aveau sa vada lumina tiparului sub semnatura nemeritata a lui Mattias Friedwagner, în 1940, Alexandru Voevidca a cules folclor si de la comanestenii Varvara Constantinescu (20 ani în 1907) si Ioan Ciuhan (fara vîrsta mentionata, în 1907).
La Comanesti, satul vizitat adeseori de întîiul pictor român al Bucovinei, Epaminonda Bucevschi, care avea o sora, maritata cu preotul din Comanesti, s-au nascut soprana Octavia Lupu-Morariu (2 septembrie 1903) si pictorul Alexandru Iacoban (28 mai 1910).
În 1 noiembrie 1797, Tanase Rapta de Comanesti avea sa lase copiilor lui, Anita, Ion, Ileana, Iftimia si Mihalachi (partea fetei moarte, Cîrstina, îi revenea baiatului ei, Ion), mosiora lui din Comanesti si din Vilauce.
Toader Lastiuca va lasa mosioara, dupa o judecata, varului sau, Ilas Lastiuca din Cabesti, fiul lui Stefan Lastiuca, în 10 august 1798.
Partea de sat a lui Gheorghe Rapta va fi mostenita, în 25 noiembrie 1827, din vointa vaduvei sale, Paraschiva (nascuta Butura, fata Mariei Butura din Ivancauti), de copii lor, Safta si Casandra, care mosteneau si 50 stînjeni la Banila Moldoveneasca, în lungul hotarului Ciudeiului, pîna în hotarul Jadovei.
În 18 februarie 1806, Mihalachi Raut si Vasile Ciornii vindeau lui Samon Grigor von Turcul partile lor de mosii în Comanesti pe Siret, „din hotarul Bobistilor par-în hotarul Banilii moldoviniasti, care sa tragi… di pi maica loar, anumi Marie, sora buna cu Toma Barnaovschi, din stîlpul lui Dumitrasco Lastivca”.
Prin testamentul din 25 iunie 1820, Ilie Balosescul din Stanesti pe Siret lasa sotiei sale, Mariuca, si copiilor lor, Catrina, Stefan si Vasali, mosia din Comanesti, „adica helestu si moara si altele, care am în stapînire cu fratii”.
În 1843, biserica Aratarea Maicii Domnului din Comanesti, ctitorita, în 1812, de George de Balosescul, sfintita în 1817 si restaurata în 1884, cu 358 enoriasi, patronata de Dimitri de Vasilco, era slujita de preotul Nicolai Mitrofanovici. În 1876, patroni ai bisericii, care servea si enoriasii din Slobozia-Comanesti si din Fântânita, erau Constantin de Balosescul si Nicolai de Vasilco. Parohul Iakob Gromnicki pastorea peste 1.761 suflete. În 1907, patroni ai bisericii erau Constantin si Ioan de Balosescul, precum si evreii Anton Kraygher si N. Frankel, paroh fiind Onufrei Malcinschi, nascut în 1862, preot din 1899, paroh din 1905, care-l avea cantor, din 1899, pe Ioan Albota, razes din Cuciurul Mic, nascut în 1868.
În Comanesti functiona, din 1886, o scoala cu 2 clase.
În 1890, Comanestii aveau 956 locuitori, paroh fiind Teodor Scraba, învatator – Ioan Scraba, iar primar – Dionisie.
