Cateva sute de credincio;i au participat ast[zi, la procesiunea de Duminica Floriilor la Mănăstirea Dragomirna. Dupa sfânta liturghie aoficiată de doi preoți la care au răsuns la strana maicile complxului monahal a urmat tradiționala procesiune. Toți cei prezenți au primit ramuri de maslin sau de salcie sfințite. Ramurile de salcie care se împart în biserică în ziua de Florii simbolizează ramurile de finic cu care l-au întâmpinat mulţimile în Ierusalim pe Iisus.
Duminica Floriilor sau Sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim simbolizează pentru credincioși triumful asupra morții din duminica următoare, adică cea a Învierii. În plus, pe lângă simbolistica religioasă, în această duminică este ziua de nume pentru sute de mii de români.Floriile deschid Săptămâna Mare, pentru care se realizează Deniile – acele slujbe care au menirea de a-l conduce pe Hristos pe drumul crucii, de la moarte și până la Înviere.
Manastirea Dragomirna este un lăcaș de închinare creștin și un monument bisericesc din zona Bucovinei. Trezește admirația fiecărui vizitator prin vechimea construcției, eleganța, volumetria și originalitatea stilului construcțiilor.Cu cei 42 metri înălțime și numai 9,60metri lățime, biserica mănăstirii reprezintă cea mai înaltă construcție din Moldova. Dimensiunile ei ii confera o rară zveltețe și o eleganță ieșită din comun.Frumoasa mănăstire Dragomirna este slujită momentan de 60 de maici care pe lângă sarcinile religioase au grijă și de aspectul mănăstirii.
You are currently viewing a placeholder content from Youtube. To access the actual content, click the button below. Please note that doing so will share data with third-party providers.
Istoric: Manastirea Dragomirna a fost construită la inițiativa cărturarului și mitropolitului Moldovei Anastasie Crimca împreună cu dregătorii Lupu și Simion Stroici.Cetatea ce înconjoară biserica a fost construită în anul 1627 de către domnitorul Miron Barnovschi. S-a realizat într-o perioadă când invaziile turcilor și a tătarilor erau tot mai dese. Datorită contextului istoric, s-a preferat orientarea resurselor înspre apărare, renunțându-se la ornamentația exterioară bogată care se obișnuia la acea vreme.În incinta mănăstirii Dragomirna se pătrează încă în stare foarte bună clădirea veche a Casei Domnești în care s-a amenajat Muzeul Mănăstirii.Ca și creație proprie mitropolitul a lăsat în urma lui 25 de manuscrise, majoritatea înpodobite cu miniaturi.
Anastasie Crimca este primul autoportretist din pictura românească. Chipul său apare de 15 ori în 8 din manuscrisele sale, unul din autoportrete fiind expus în cadrul muzeului mănăstiresc. Ansamblul arhitectural mănăstiresc a beneficiat începând din anul 2009 de lucrări de restaurare dar și de modernizarea infrastructurii conexe mănăstirii. Prin tehnicile de conservare şi restaurare a picturilor din interiorul bisericii s-a urmărit redarea strălucirii picturilor murale ce decorează altarul şi naosul bisericii. Stratul pictural de la începutul secolului al XVII-lea a fost curăţat, consolidat şi stabilizat, eliminându-se intervenţiile neglijente anterioare. În anul 1602 se înalță mica biserică din cimitir urmând ca în anul 1608 să se finalizeze și construcția bisericii mari, a mănăstirii cu hramul Pogorârea Sfântului Duh.
.
