Mănăstirea Putna a organizat zilele trecute, o sesiune de donare de sânge la cabinetul medical al mănăstirii. Centrul de Transfuzii Suceava, prin doamna directoare Maria Pilat, a trimis pe teren o echipă coordonată de medicul Daniela Coriciuc, care, din primele ore ale dimineții, a realizat recoltarea a 38 de unități de sânge. Din cele relatate de medicul Coriciuc prelaților de la complexul monahal, nevoia de sânge în spitale este din ce în ce mai mare, îndeosebi în perioada de vară, când încep concediile și donatorii se împuținează ca rezultat al deplasării acestora în afara orașului de reședință.
Pe lângă viețuitorii Mănăstirii Putna, au participat la donare trei călugări de la Mănăstirea Sihăstria Putnei și trei monahii de la Mănăstirea Sucevița. Această frumoasă cooperare între cele trei mănăstiri ale eparhiei noastre, care întâi de toate se realizează în plan spiritual prin participarea la viața liturgică a Bisericii, iată că acum este întărită și mai mult prin împreună-lucrarea în domeniul concret al slujirii aproapelui, prin donarea de sânge. Prin sânge, o parte din viața și sufletul nostru, al celor care ne-am angajat pe tărâmul sfințeniei, este împărtășită, este dăruită bolnavilor, celor suferinzi.
Conform învățăturii Bisericii, suferința este cea care în cele din urmă umple inimile credincioșilor de adevărata dragoste, care se desăvârșește prin răbdare și nădejde în pronia lui Dumnezeu: „suferința lucrează răbdare, iar răbdarea nădejde și nădejdea nu rușinează pentru că iubirea lui Dumnezeu s-a revărsat în inimile credincioșilor”, spune Sfântul Apostol Pavel în Epistola către Romani.
Ori de câte ori ne manifestăm dragostea pentru aproapele prin donare de sânge, ne situăm în spațiul larg al iubirii creștine, al întrajutorării aproapelui, al dăruirii dezinteresate și al jertfelniciei.
Cu totul excepțională și demnă de amintit este dovada de dragoste dintre doi camarazi, osândiți la moarte de regimul de tristă amintire al veacului trecut. Colocatari ai aceleiași celule umede și mucegăite, se sprijină unul pe celălalt până când unul se îmbolnăvește de plămâni și nu se mai poate hrăni. Celălalt, dorind să-i mai dea muribundului puțină viață, își taie venele de la mână și își colectează sângele în gamelă.
Ieromonah Sebastian Mircea, medic de familie pe pagina de facebook a Mănăstirii Putna:,, Lasă sângele să se sedimenteze, iar plasma, plină de anticorpi, o dă celui muribund. Prin pilda lui, a celui care și-a dat sângele pentru viața aproapelui, cuvântul Apostolului Pavel se descoperă inimilor noastre ca supremul adevăr al iubirii creștine care este întemeiată pe suferință, pe jertfelnicie. Numai atunci când suferința aproapelui, agonia lui, devine parte din suferința noastră, când simțim că odată cu pierderea aproapelui o parte din tine se frânge, numai atunci iubirea lui Dumnezeu se sălășluiește în inimile noastre.În final, dorim să aducem mulțumiri Înaltpreasfințitului Părinte Calinic pentru binecuvântarea acordată, părintelui stareț arhimandritul Melchisedec, care a pus la dispoziție spațiul pentru donare, echipei de la Centru de Transfuzii Suceava și, nu în ultimul rând, donatorilor, fără de care acest act terapeutic al iubirii aproapelui nu ar fi fost posibil,,
