,,…am învățat cu lacrimi în ochi că cea mai grea povară a bătrâneții este singurătatea. În ajunul Paștelui am ales să fiu în mijlocul a peste 80 de vârstnici de la Căminul de bătrâni „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”,, spune Larisa Blănari, președinta Organizației Județene a Femeilor Social Democrate Suceava. Lidera femeilor PSD a nintrat în saloanele caminului şi a stat de vorbă cu bătrânii, urându-le „Sărbători fericite” şi dăruindu-le câte o pungă cu bunătăți pascale.
Ce spune Larisa Blănari:
Nu singură, ci alături de Adelina, Cristina și Monica, colegele mele din Organizația Femeilor Social Democrate – OFSD Suceava
Îl cunosc pe părintele stareț și l-am rugat să ne primească pentru a le duce un mic dar bunicilor care își trăiesc bătrânețile acolo.
Unii nu mai au pur și simplu pe nimeni. Alții, în schimb, au copii, nepoți, rude, însă acestea fie sunt la distanță, fie nu pot avea grijă de ei așa cum ar trebui.
Pe mai mulți dintre ei bolile i-au răpus la pat și singura bucurie ce le-a mai rămas e atunci când le deschide cineva ușa.
Am deschis astăzi zeci de uși și am dăruit și primit zâmbete. Și lacrimi. Și de-o parte, și de cealaltă.
Am întâlnit bătrâni care au fost profesori, ingineri, constructori, croitorese etc
Oameni care au fost exact ca noi, ca tine, ca mine, și pe care greutățile vieții, pe care din păcate nu le putem ști dinainte, i-au adus aici, la azil.
Oameni care s-au bucurat din toată inima.
Nu atât de ceea ce se afla în sacoșele pe care le-am dăruit, și din care am avut grijă să nu lipsească pasca și ouăle roșii, ci pentru că a mai trecut cineva pe la ei, să îi întrebe de sănătate și să le ofere o îmbrățișare.
P.S. Am și acum în minte imaginea dnei Maria care îmi făcea cu mâna la plecare de pe pridvorul clădirii în care își are camera.
Zâmbea trist, iar eu încercam să mă abțin, să nu mă vadă plângând.
