O călătorie spectaculoasă în timp, la granița fragilă dintre luxul stralucitor al Orientului și rafinamentul geometric al Occidentului, este deschisă până pe 4 octomberie 2026 la Suceava. Expoziția „Moda la Porțile Levantului”, un proiect grandios realizat de Muzeul Național al Bucovinei în parteneriat cu Muzeul Municipiului București (MMB) și finanțat de Consiliul Județean Suceava, transformă Sala Media a Muzeului de Istorie într-un salon boieresc de secol XVIII și XIX.
Purtat de pașii curiozității, vizitatorul care trece pragul muzeului sucevean este izbit instantaneu de un sincretism vizual unic. Nu este doar o simplă expunere de haine vechi, ci o veritabilă mașină a timpului care reconstituie o lume demult apusă prin intermediul unei scenografii muzeistice minuțioase. De la elitele aristocratice care mimau fastul aulic al curților bizantine, până la pitoreștii mahalagii ai Bucureștiului de tranziție, expoziția spune povestea identității noastre prin intermediul celui mai sincer mesager: costumul.
Când hainele povestesc istoria: Între mătasea Orientului și rigorile Occidentului
Țările Române s-au aflat mereu la răscrucea imperiilor, o frontieră culturală descrisă plastic ca fiind „la porțile Levantului”. Conceptul istoric, consacrat încă din secolul al XVI-lea, în urma bătăliei de la Mohács, definește spațiul Mediteranei Orientale și al Mării Negre ca pe un creuzet al marilor civilizații. În acest spațiu levantin, asimilarea modului de viață s-a făcut în primul rând vizual.
„Între artele vizuale, cel care la prima vedere transmite epoca, modul de viață, treapta socială, nivelul cultural, gustul pentru frumos, starea civilă, apartenența religioasă, este costumul. Raportându-ne la spațiul românesc, costumul povestește istoria Țărilor Române, modul în care s-au raportat deopotrivă la lumea orientală și la cea occidentală”, explică dr. Maria-Camelia Ene, curatorul expoziției și șeful Biroului Istorie Modernă și Contemporană din cadrul MMB.
În veacul fanariot, opulența și monumentalitatea hainelor purtate de domnitorii și boierii moldo-valahi uimeau călătorii străini. Acești principi ortodocși se considerau moștenitorii basileilor și foloseau luxul exorbitant, epatant, pentru a se impune în fața curților vecine și a oaspeților cu sânge albastru.
De la anterie de cutnie la pipiri: Detaliile unui lux exorbitant
Colecția adusă de la București este impresionantă prin varietate și starea de conservare a pieselor. Vitrinele din Sala Media abundă în texturi prețioase și detalii lucrate manual, capabile să devină o sursă veritabilă de inspirație pentru designerii contemporani:
Veșmintele grele: Rochii somptuoase din catifea sau brocart, decorate abundent cu broderii din fir metalic, destinate jupâneselor și jupânițelor, alături de anterie de cutnie și celebrele pipiri (haine cu poale lungi și strâns încrețite la spate).
Măiestria cusăturilor:Fermenele și cepchene (jachete cu mâneci lungi și despicate) ale căror piepturi și spate sunt brodate minuțios cu modele fitomorfe, dar și ciupage din borangic fin.
Moda masculină și de serviciu: Ilice brodate, șalvari largi și poturi purtați odinioară de arnăuți și surugii, dar și fesuri cu canafi lungi.
Moșteniri de familie: Șaluri prețioase de cașmir, piese extrem de scumpe în epocă, transmise ca zestre din generație în generație.
Atmosfera saloanelor de odinioară
Dincolo de textile, expoziția excelează prin reconstituirea contextului social. Încălțările fine din catifea (iminei brodați, meși boierești ori papuci decorați cu perluțe) stau alături de greoii nalâni (pantofi cu talpă înaltă din lemn, folosiți în hamamuri). Într-un colț al sălii, pernele pe care stăteau tolăniți boierii și narghilelele din care fumau leneș completează tabloul unei „dolce far niente” în varianta levantină.
Dimensiunea documentară a expoziției este susținută de piese de artă decorativă din metal, arme de epocă, obiecte de uz casnic, tipărituri rare și o serie de stampe cu tipuri sociale sau portrete de jupânițe. Multe dintre aceste imagini sunt semnate de mari plasticieni sau memorialiști occidentali care au vizitat spațiul românesc în secolele XVIII și XIX (Jean Étienne Liotard, Louis Dupré, Auguste Raffet, Charles Doussault sau Anton Chladek), fascinați de sincretismul pe care l-au descoperit la țărmul vestic al Mării Negre.
O expoziție-eveniment deschisă până în toamnăPrin această colaborare inter-muzeală, Suceava găzduiește una dintre cele mai valoroase expoziții de costum istoric organizate în România în ultimii ani. Indiferent dacă sunteți un fin cunoscător al istoriei sau un simplu vizitator dornic de frumos, „Moda la Porțile Levantului” oferă o experiență estetică remarcabilă. Proiectul expozițional de la Muzeul de Istorie Suceava va rămâne deschis publicului până pe 4 octombrie 2026. Nu ratați ocazia de a privi, prin ochii texturilor de mătase și ai firului de aur, cum s-a născut eleganța modernă românească din splendoarea și misterul Orientului.
