Creştinii ortodocşi îl prăznuiesc pe 2 iunie 2023 pe Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava. Gospodinele din comuna Bilca pregătesc astăzi, sarmale pentru marea sărbătoare de maine a Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava.
Sarmalele sunt pregătite în foi de varză iar îngredientele folosite fac ca acestea sa fie delicioase. Femeile susțin că vor fi cele mai gustoase sarmale care vor fi date credincioșilor veniți să îl cinstească pe sfânt.
,, Sarmalele sunt foarte gustoase, mult mai bune ca cele care le fac anumite firme. Dar să știți,doamnă, cum e mâncarea făcută acasă nu este ca cea făcute de aceste firme. Nici ciorba și nici sarmalele. Ele fac doar pentru bani.,, ne spune o gospodină de vârsta a treia.
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava și Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților acordă o atenție deosebită marilor sărbători religioase care adună zeci de mii de pelerini.
Vineri, 2 iunie, începând cu ora 8:30, va fi săvârșită Sfânta Liturghie de către Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscop al Tomisului, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, în incinta ansamblului monastic, urmând ca de la 12:15 să aibă locVernisajul expoziției de fotografie „Ciprian Porumbescu”.
Ziua hramului se va încheia cu un moment deosebit, proiecția filmului „Ciprian Porumbescu”, la ora 18:00, în prezența actorului Vlad Rădescu.
Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, ale cărui moaşte se află de sute de ani în ţara noastră, s-a născut în oraşul Trapezunt, din părinţi credincioşi. Fiind negustor, ca şi tatăl său, Ioan a plecat cu o corabia din oraşul natal spre Cetatea Albă. În timpul călătoriei făcută pe Marea Neagră, a avut discuţii cu proprietarul acelui vas care era francez şi care îşi arăta împotrivirea faţă de credinţa ortodoxă.
Ioan şi-a apărat însă credinţa dreptmăritoare, lucru pentru care corăbierul a hotărât să se răzbune. Când au ajuns în Cetatea Albă, proprietarul vasului orbit de răutate a mers la eparhul cetăţii, care era turc, şi i-a spus că Ioan doreşte să treacă la religia sa.
Adus înaintea stăpânitorilor cetăţii, tânărul Ioan şi-a mărturisit însă cu tărie credinţa ortodoxă. Considerând cele spuse de tânăr drept o dispreţuire a cultului pe care îl avea şi văzându-l statornic în credinţa sa şi gata să-şi dea viaţa pentru Sfânta Evanghelie, conducătorul cetăţii a ordonat supunerea lui la chinuri şi bătăi, fiind legat apoi de coada unui cal şi târât pe uliţele pietruite. În cele din urmă, după multele chinuri la care a fost supus, Sfântului Mucenic Ioan i-a fost tăiat capul cu sabia.
Trupul său a fost luat şi aşezat în biserica ortodoxă din Cetatea Albă; acolo sfintele sale moaşte au făcut multe minuni şi au vindecat boli, timp de şaptezeci de ani, făcându-se asupra lor arătări dumnezeieşti ziua şi noaptea. „Uneori se arătau în formă de lumină minunată; alteori, în chip de foc pogorându-se asupra lor; alteori îngeri pogorându-se asupra lor şi suindu-se la cer, iar alte ori ieşea de acolo bună mireasmă negrăită” (Vieţile Sfinţilor).
Vestea acestor minuni ce se săvârşeau prin moaştele Sfântului mucenic Ioan cel Nou s-a răspândit în toată Moldova. Alexandru cel Bun, domn al Moldovei (1400-1432), care reuşise să obţină din partea Patriarhiei ecumenice recunoaşterea canonică a lui Iosif Muşat ca mitropolit, dorea să împlinească această reuşită istorică cu strămutarea moaştelor Sfântului Mucenic Ioan cel Nou de la Cetatea Albă la Suceava, în Catedrala Mitropoliei Moldovei.
La 2 iunie 1402, racla cu moaştele sfântului a fost adusă cu mare cinste din Cetatea Albă, de trimişii lui Alexandru cel Bun. Domnul însuşi şi mari boieri au întâmpinat sfintele moaşte la poarta Cetăţii şi le-au condus la Biserica Mirăuţilor, unde au fost aşezate.
În 1589, moaştele au fost strămutate din vechea biserică domnească în noua catedrală zidită de Bogdan al III-lea, cu hramul Sfântului Mucenic Gheorghe. (sursă: vol. „Vieţile Sfinţilor”)
