Curtea Mănăstirii Sfîntul Ioan cel Nou de la Suceava a fost neâncăpătoare pentru mulțimea de credincioși ieri, 2 iunie 2023, la slunjba arhierească prilejuită de cinstirea Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. Localnici și pelerini au stat la rând pentru a se putea închina lși ruga a moaștele Sfântului Ioan cel Nou care a fost scoasă din biserică și așezată într-un baldachin, în curtea mănăstirii. Alaturi de înaltele fețe monahale și bisericești, episcopi și diaconi s-au aflat și autoritățile județene și locale, politicieni și șefi ai instituțiilor deconcetrate.
Slujba religioasă a fost oficiată de IPS Teodosie, arhiepiscop al Tomisului, IPS Calinic, arhiepiscol al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și PS Damaschin, episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevi și Radautilor.
Conform Calendarului Ortodox, la data de 2 iunie, Biserica îl cinstește pe Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava. Este amintit și pe 24 iunie, data la care au fost aduse Sfintele moaște la Suceava.
Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava s-a născut în anul 1300, în cetatea Trapezunt, într-o familie de creștini și a crescut cu iubirea față de Iisus Hristos.
Era de meserie negustor și era mereu milostiv cu cei sărmani, pe care îi întâlnea în călătoriile lui prin târguri.
Sfântul Ioan a fost păcălit de un negustor catolic, pe nume Reiz, să meargă în fața conducătorului din Cetatea Albă, un om ce susținea religia tătarilor și nu accepta pe cea creștină.
Sărbătoarea hramului Sfântului Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava – care are loc, prin tradiţie, la 24 iunie, de Sânziene – are dimensiuni bisericeşti deosebite şi un profund caracter autohton ortodox. Cu acest prilej se adună mulţi credincioşi din Moldova şi Transilvania – în special bucovineni şi maramureşeni – în frumosul port naţional, cu daruri tradiţionale în mâini, ca: flori de câmp, spice de grâu, crengi de tei şi brad şi cu numeroşi copii după ei. Feţele tuturor sunt luminate de o profundă bucurie duhovnicească. Odată cu darurile pe care le depun deasupra sfintelor moaşte, credincioşii aduc cu ei pentru binecuvântare haine pe care le ating de capul sfântului.
În fiecare an, la data de 2 iunie, Biserica Ortodoxă Română îl sărbătorește pe Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, sfânt ale cărui moaște se află la Suceava, în biserica cu hramul „ Sfântul Gheorghe ”. Mare ajutător al poporului român, Sfântul Ioan cel Nou este model de credință mărturisitoare în vremuri de prigoană.
Ajuns în fața eparhului cetății, Sfântul Ioan a spus că nu va renunța vreodată la creștinism și la iubirea lui față de Hristos.
Pentru că nu a vrut să adopte credinșa tătarilor, tânărul a fost pedepsit, supus la munci grele în cetate și chinuit.
În tot acest timp, Sfântul Ioan se ruga neîncetat, iar acest lucru l-a făcut pe unul dintre cei care îl torturau să ia sabia și să îl decapiteze. Astfel, Sfântul a primit cununa muceniciei și a fost îngropat în cimitirul creștinesc din Cetatea Albă.
Dând crezare, dregătorul tătar l-a chemat la el pe Ioan, fiind încântat de „intenția” acestuia de a trece la credința eltaică. Înțelegând urzeala negustorului venețian Reitz, Ioan și-a dat seama de situația în care a fost pus și de ceea ce i se va putea întâmpla dacă îl refuză pe tătar. Mânat de imboldul puternicei sale credințe, Ioan a refuzat să renunțe la Hristos- „care l-a ocrotit și i-a dat deplina bucurie a credinței și a iubirii”. Răspunsul său: „Preaputernice eparhe, vorbele care ți s-au spus despre mine sunt mincinoase, sunt iscodiri răutăcioase. Eu nu voiesc să disprețuiesc bunătatea pe care mi-ai arătat-o, dar nu pot să mă lepad de Hristos „lumina lumii””, l-a mâniat pe eparh ce a considerat aceasta drept o insultă la credința tătărască. De aceea a poruncit ca Ioan să fie supus unor munci groaznice.
În anul 1402, Alexandru cel Bun a adus moaștele Sfântului Mucenic Ioan cel Nou la Suceava. Alaiul cu moaștele Sfântului Ioan au fost întâmpinat la locul numit „Poiana Vlădicăi”, în apropiere de Iași, de către domnitor și soția sa, de mitropolitul Iosif, de marii dregători, egumeni, călugări, preoți și credincioși, care l-au însoțit până la Suceava. Acolo au fost așezate în biserica Mirăuți, care cu multe refaceri de mai târziu, dăinuiește până azi. Moaștele au rămas în biserica Mirăuți până în anul 1589, când au fost mutate în noua catedrală mitropolitană din Suceava- cu hramul Sfântului Gheorghe- ctitorită în prima jumătate a secolului al XVI-lea de domnitorii Bogdan al III-lea și fiul său Ștefăniță.
Patimile Sfântului Ioan cel Nou au fost reprezentate în pictura multor biserici din Moldova. Chipul său apare pentru prima oară in pronaosul bisericii de la Dobrovăț, de lângă Iași, în 1529. Câțiva ani mai târziu, în 1546, a fost zugrăvită viața și pătimirea sa în 12 scene, pe peretele de sud al bisericii mănăstirii Voroneț, ctitorie a lui Ștefan cel Mare. Scene asemănătoare apar și în pictura catedralei episcopale din Roman. În pridvorul închis al bisericii mănăstirii Sucevița, ctitoria Movileștilor, apar 14 scene din viața și pătimirea sa.
