46 de hectare de teren arabil inclusiv, case au fost ,,SMULSE,, prin instanță de Primăria Botoșana de la orașul Cajvana, in baza unui document de pe vremea domnitorului Ștefan cel Mare.
Judecatorii suceveni nu au ținut cont de apararea primăriilor si nici nu au chemat oamenii in instanță. Mai mult, nu au dat o soluție prin care localnicii ar fi trebuit să fie întrebati prin referendum daca vor sa treaca cu tot cu proprietati la o alta localitate.
Administratia locala din Cajvana plateste iluminatul public desi ar putea oricand sa taie legatura si sa ii lase pe localnici las in bezna. Primaria Botosana in schimb, defileaza triumfătoare cu procese castigate cu localitatile vecine.
Localitatea Cajvana este cunoscută în special pentru stejarul multisecular, despre care legenda spune că la umbra sa au poposit însuși domnitorul Moldovei Ștefan cel Mare și oștenii săi, probabil în anul 1476.
OCPI si-a retras documentele depuse în instanță pe motive doar de ei știute iar comuna Cajvana s-a apărat cum a putut. Edilul PNL din Botoșana a ieșit triumfător si a reușit să smulga cateva hectare bune de la mai multe comune vecine.
Localnicii din Cajvana care au fost trecuți forțat la Botoșana
Ei sunt nemulțumiți și sunt la un pas de a iniția o petiție prin care sa revina la domiciliul avut anterior, Cajvana.
Peste 20 de familii sunt nevoite să isi schimbe documentele de pe Cajvana pe Botoșana în baza unei hotarari definitive emise de instanța din Suceava. Toți cei care locuiesc aici sunt cupluri tinere, care au lucrat sau lucreaza peste hotare.
O parte au revenit acasă și si-au încropit o afacere. Toți și-au ricat case impunătoare, muncind si facand sacrificii in Europa sau USA. Daca nu s-au simțit discriminați peste hotare, acasa în țara natală sunt pur si simplu ignorați. Nimanui nu îi pasă de problemele lor, nici celor care conduc comunitățile locale.
Daca si-au ridicat locuințe moderne prin stradania lor , EON nu a fost capabil să investeasca așa cum se întâmplă peste hotare ci pur si simplu a venit și a preluat stâlpii și iluminatul la care ei au contribuit financiar si material.
Ignorați la ei acasa
Oamenii susțin că ar fi trebuit să fie făcut un referendum în acest sens si fie luați în calcul în procesul care s-a dus în instanță însă pur și simplu au fost ignorați. Majoritatea familiilor aparțin cultului penticostal si au în total 74 de copii.
Localnicii sunt nemulțumiți de situația în care au ajuns si vor să revina la Cajvana. Cu toții spun că nimeni nu i-a întrebat nimic, ba mai mult ar fi fost ademeniți la vremea respectiva cu promisiuni în investiții de administrația locală a comunei Botoșana, cel mai probabil pentru a nu avea vreo inițiativă de protest.
,, La un moment dat ni se spunea că suntem la doua mame si nu se poate face investitie,, sustine unul din proprietarii unei case de pe strada cu pricina.
Drumul este nepietruit iar o conducta a fost adusa chipurile pentru aductiune de apa dar prin ea nu a curs nimic nicioadata. Copii nu vor să mearga la școala in Botoșana dupa ce s-au simțit discriminați și prefera sa studieze la unitățile de învățământ din Cajvana.
,, Ai mei au mers un an în Botoșana la școală. Spuneau că se uitau urât la ei pentru că erau <pocaiți>. Merg în Cajvana unde se simt bine alaturi de copii de aici. Nu sunt discriminați și este important să aibă o școală unde sunt primiti cu bratele deschise,, sustine un alt parinte.
Autoritățile din Botoșana au fluturat în instanță un document cadastral de pe vremea domnitorului Ștefan cel Mare și au câștigat pur și simplu.
Primarul orașului Cajvana, Gheorghe Tomăscu susține că OCPI a prezentat în instanță cartea funciara, oameni carora li se eliberase extrase de carte funciara pe Cajvana dar apoi s-a retras din calitatea procesuala. A ramas un mister retragerea unei institutii a statului intr-o asemenea cauza.
,,A fost facuta si o expertiza dar si primarul comunei Botoșana susținea ca pe timpul domnitorului Ștefan cel Mare spune ca hotarul dintre Cajvana si Botoșana era pe pârâul Pietrosu. Și într-adevar așa era atunci . Legea 18 s-a aplicat pe ceea ce a detinut fostul CAP. Acolo unde au castigat a fost terenul CAP Cajvana dar nu am gasit un act prin care s-a facut schimbul asta, ca s-a facut înainte de 1964 , ca s-a facut dupa. 80 la suta din oameni sunt din Cavana si 20 la suta din Botoșana.Probabi ca terenul a fost a Botoșanei , apoi s-or fi facut schimburi…dar dupa 1962 a venit CAP-ul si a trecut la Cajvana. Legea 18 a fost aplicata de Comisia Locala din Cajvana asa cum prevedea legea atunci. Primarul din Botoșana a demonstrat cu expertiza si cu un document de pe vremea lui Ștefan cel Mare ca terenul a fost a comunei Botoșana,, spune edilul orașului din Cajvana
O situație similara este și între municipiul Suceava si cartierul Obcine care este amplasat pe teritoriul comunei Șcheia.
Legea este aplicata insa dupa bunul plac. Pentru unii muma si pentru alții ciumă. Daca cartierul Obcine este situat pe raza comunei Șcheia, litigiul administrativ nu a fost aplicat. Municipalitatea suceveana a fost cea care a facut investiții iar conducerea comunei Șcheia a cedat fara dor si poate.
Cajvana a pierdut în instanță pentru că așa s-a vrut. Oficiul Județean de Cadastru s-a retras din calitatea procesuala si nu și-a sustinut actiunea desi documentele depuse puteau justifica ca terenul apartine cajvănarilor.
Nu trebuie omis ca directorul OCPI Suceava Vasile Mocanu este membru PNL de ani buni dupa ce a trecut si prin barca PSD. Daca politicul a intervenit aici probabil cei care erau parti in proces stiu mai bine.
Legende
Satul și-a legat numele de domnia celui mai vestit domnitor al Moldovei, Ștefan cel Mare. De la primele povești copiii foarte numeroși ai Cajvanei află că la umbra stejarului multisecular din localitate a poposit Ștefan de Mare, trecând pe aici într-o vară când țara era cotropită de necredincioși, probabil prin 1476. A fost surprins să audă sunete de trâmbiță, de parcă cineva se pregătea să-l atace. S-a oprit cu ostașii ce-l însoțeau sub acest stejar, gata să facă față unui eventual atac dușman. Nu erau însă dușmani, ci bacii localității care-și chemau oile la muls la amiază prin trâmbițele pe care le folosesc la fel și astăzi. Auzind ce oaspete de seamă este venit, sătenii, cu mic cu mare, au îngenuncheat după datină și l-au primit cu caș în loc de pâine și cu sare. Cașul a fost atât de mare încât a stârnit exclamația unui supus: „Mărite, doamne, ce caș avan!” Aflând Ștefan cel Mare că acesta a fost făcut într-o vană, a dat numele orașului Cașvana. Și de atunci numele orașului nu s-a schimbat, chiar dacă stăpânii și ocupațiile s-au tot perindat prin zona Bucovinei.
Aceasta este legenda orașului, dar legenda stejarului evocă evenimente mult mai vechi, de la marea năvălire tătară din 1241-1242, când toți bărbații orașului au murit în luptă și fiind atât de mulți nu au mai putut fi duși în cimitir. Atunci s-a săpat un șanț uriaș unde au fost îngropați cu toții și pentru a nu se uita locul a fost sădit un stejar. Acela este stejarul cel bătrân de astăzi.
Atestare documentară
Spre sfârșitul domniei, Ștefan cel Mare schimbă aceste meleaguri cu „bunul nostru Caliian” care era stăpânul a trei sate: Cosaceuți, Trincinte și Strijacouți din ținutul Soroca care vor fi date „să asculte de cetatea noastră, de Soroca”. Urmașii acestui Caliian, în 1517, în timpul lui Bogdan Voievod, fiul lui Ștefan cel Mare, vând meleagurile Cajvanei lui Luca Arbore, portarul de Suceava, iar după moartea năprasnică a hatmanului vor fi moștenite de una din fete, Marica Călugărița, arata wikipedia.org..
Prima atestare documentară este datată 3 iulie 1575, când domnul Moldovei, Petru Șchiopul hotărăște împărțirea moșiilor fostului portar al Sucevei, prilej cu care Cajvana și satul vecin Hrincești (astăzi cătunul Codru) revenea uneia din cele 6 fete ale sale, Marica Călugărița, la bătrânețe. În anul 1615 satul și teritoriile sale sunt cumpărate de Ștefan Tomșa care le va face danie Mănăstirii Solca, în a cărei proprietate vor rămâne până la 1785, când domeniile mănăstirii se desființează. Până în 1849 va face parte din Fondul Religionar Ortodox al Bucovinei, în acest an câștigându-și autonomia. De atunci și până astăzi a fost o localitate intens locuită, cu populație foarte numeroasă și în continuă creștere.
,,Se putea face un referendum dar nu s-a ținut cont de asta. Dacă la Cajvana a câștigat să admitem pe baza unui document foarte vechi, Botoșana a cîștigat de la Comănești teren care a fost dintotdeauna a comăneștenilor. Si va dau un exemplu, bunicii din partea soției au avut teren în Comănești. Acum îl lucrează un cumnat și a trecut dupa acest proces la Botoșana. Sunt niște situații care ridică semne de întrebare. Apare prima atestarea documentara a localității Cajvana . Am fost sub Mănăstirea Tomșa Vodă atat Cajvana cat și Botoșana. Calugării veneau și incasau taxe si impozite de la oameni . Cajvana si Botoșana a fost apoi vandute si cumparate. Cajvana a fost mai scumpa, probabil din cauza ca era mai mare ca suprafata decat Botoșana. Și s-a ajuns aici… Așa a dat instanța. Probabil daca nu ai sustinere din spate pierzi…,, mai spune edilul din Cajvana.
