La Câmpulung Moldovenesc se va desfășura in perioada 21-23 iulie 2023, ediția a XXXIV-a, a Festivalului Internațional de Folclor Î𝐍𝐓Â𝐋𝐍𝐈𝐑𝐈 𝐁𝐔𝐂𝐎𝐕𝐈𝐍𝐄𝐍𝐄.
În cadrul evenimentului de importanță europeană sunt prezentate folclorul și tradițiile Bucovinei, prin participarea organizatorică a șase țări, în care trăiesc foști locuitori ai Bucovinei și urmașii acestora: Polonia, Ucraina, România, Ungaria și Republica Moldova.
Obiectivul general al festivalului este promovarea Bucovinei, ca model de înțelegere și de colaborare armonioasă prin păstrarea identității culturale.
Activitățile culturale desfășurate pe tot parcursul festivalului urmăresc prezentarea bogăției cultural-populare bucovinene în manifestarea ei multi-etnică, prin trecerea în revistă a formațiilor artistice participante, care prezintă cântecul, jocul, muzica, portul și obiceiurile, precum și stimularea procesului de formare a conștiinței comunității bucovinene regionale, mai ales în rândul tinerilor.
Sub această denumire, Festivalul Internaţional de Folclor „Întâlniri Bucovinene”, se desfăşoară anual, începând din 1989, manifestările festivalului.
Ideea organizării acestui festival a cucerit două personalităţi: mai întâi, pe profesorul filolog slavist al Universităţii Varşovia, cernăuţean de origine, Kazimierz Feleszko şi pe etnograful de la Casa de Cultură a oraşului polonez Pila, Zbigniew Kowalski.
Începuturile acestui festival îşi au originea în anul 1986.
În orăşelul Jastrowie, care se află nu departe de oraşul Pila – Polonia, s-a format un grup artistic de amatori „Jastrowiacy”, alcătuit din emigranţi polonezi în Bucovina.
Organizatorii festivalului s-au lămurit, în scurt timp, că imboldul care i-a mânat să se apuce de treabă şi i-a călăuzit în timp, a fost nevoia de conservare şi de promovare a imaginii Bucovinei, ca regiune multi-naţională, în care grupurile etnice diferite au trăit şi trăiesc în bună înţelegere şi fără conflicte între etnii.
Prima ediţie a festivalului a avut loc la Jastrowie în perioada 22-24 iunie 1990, sub denumirea de „Festival de folclor al polonezilor originari din Bucovina”. La această ediţie au participat 9 grupuri artistice – 7 dintre ele fiind din Polonia, iar 2 de peste hotare (unul polonez din România şi altul ucrainean din Cernăuţi). A doua ediţie a avut loc de pe 30 mai până pe 2 iunie în 1991, care a reunit 13 grupuri artistice. În afara celor 7 grupuri din Polonia, au participat câte 3 grupuri din România (2 grupuri poloneze şi unul românesc) şi din Ucraina (un grup polonez şi 2 grupuri ucrainene). Două ediţii ale festivalului fiind deja consumate, atmosfera „Întâlnirilor Bucovinenilor” şi susţinerea ei în Polonia, dar şi în alte ţări, mai întâi de toate în Bucovina (România şi Ucraina), au demonstrat că în pofida timpului şi a schimbărilor ce avuseseră loc în ultimii zeci de ani în Europa de est, tradiţia bucovineană, de toleranţă şi de bună înţelegere, continuă să-şi găsească susţinătorii ei. Prin urmare, organizatorii au ajuns la concluzia că festivalul trebuie să capete un caracter nou. Pasiunea bucovinenilor polonezi pentru polonezii ucraineni, români şi pentru alţi fârtaţi împrăştiaţi în lume, a condus la necesitatea producerii unor schimbări în programul festivalului, care căpăta astfel un caracter internaţional. Pentru a evita evidenţierea şi prezenţa numai a grupurilor folclorice şi tradiţionale poloneze, organizatorii au hotărât să lărgească participarea la festival prin invitarea unor grupuri aparţinând altor etnii bucovinene.
Din anul 1992 s-a optat pentru denumirea Festivalul Internaţional de Folclor „Întâlniri Bucovinene”. Schimbarea denumirii festivalului a creat posibilitatea de a reînvia şi de a prezenta, prin folclor, bogăţia principală a Bucovinei: relaţiile de bună vecinătate, la baza cărora, pe primul plan, a fost întotdeauna omul şi nu încurcatele sisteme politice, stima, înţelegerea şi respectul între diferenţele etnice, culturale şi religioase. Drept rezultat, „Întâlnirile Bucovinene” s-au transformat într-un festival internaţional, iar Jastrowie şi Pila – Polonia, au devenit centrele de prezentare a creaţiei şi tradiţiilor populare bucovinene, intrând astfel în istoria Bucovinei şi a bucovinenilor împrăştiaţi prin toată lumea, ca sărbătoarea anuală a culturii populare a regiunii.
Ideea principală a „Întâlnirilor Bucovinene” este convingerea că, atât timp cât „susţinerea şi prezentarea integrală a valorilor bucovinene în general, ca şi a identităţii culturale proprii, le sunt la fel de necesare bucovinenilor, care locuiesc peste Prut şi pe Siret, pe cât le sunt bucovinenilor emigranţi” – după cum spunea Zbigniew Kowalski, organizatorii vor păstra forma actuală de organizare a festivalului.
Scopul principal al Festivalului Internaţional de Folclor „Întâlniri Bucovinene” stabilit de către organizatori, se compune din:
a. prezentarea bogăţiei cultural-populare bucovinene în manifestarea ei multi-etnică, prin aducerea în scenă a unor manifestări artistice tradiţionale complexe şi diverse: vocale, coregrafice, muzicale, precum şi a portului şi a obiceiurilor bucovinene;
b. favorizarea cunoaşterii reciproce dintre membrii grupurilor artistice bucovinene prin participarea nemijlocită la festival;
c. prezentarea valorilor Bucovinei, care se manifestă în buna înţelegere dintre oameni şi în respectul reciproc, în toleranţă inter-etnică şi în bună convieţuire;
d. promovarea imaginii Bucovinei ca bun exemplu de înţelegere, de armonie şi de colaborare, de respect reciproc între etnii şi de păstrare neştirbită a identităţii culturale a fiecărei comunităţi etnice;
e. apropierea şi cunoașterea reciprocă a popoarelor europene prin grupurile care le reprezintă;
f. păstrarea folclorului emigranţilor bucovineni din Polonia, Ungaria, Slovacia şi Germani, pentru care „Întâlnirile Bucovinene” oferă posibilităţi de contact în formă organizată cu Bucovina şi cu locuitorii ei actuali.
Toate ediţiile festivalului, de la prima și până la la cea de-a IX-a, s-au desfăşurat anual în Jastrowie şi în localităţi din Polonia. Realizarea festivalului, de la început în Polonia, călătoriile organizatorilor şi ale ansamblurilor bucovinene din Polonia în Bucovina, au arătat că deplina prezentare a fenomenului cultural şi social al regiunii nu poate exista fără „Întâlnirile Bucovinene” organizate chiar la izvoare şi, dacă se poate, şi în alte comunităţi ale refugiaţilor bucovineni. Aşa s-au născut, ideea şi strădaniile privind lărgirea şi organizarea acestui festival în Bucovina.
Condiţiile favorabile au apărut în anul 1999 şi ele au coincis cu sărbătorirea a 10 ani de existenţă a festivalului. După o primă parte poloneză, tradiţional organizată la Jastrowie şi Pila (Polonia), festivalul a ajuns pe Prut şi pe Siret, iar manifestările au avut loc, mai întâi în România la Câmpulung Moldovenesc, judeţul Suceava, şi apoi în Ucraina la Cernăuţi.
În anul 2000, co-organizatori ai festivalului au devenit maghiarii bucovineni, iar oraşul Bonyhád a devenit cea de a patra arenă a Festivalului Internaţional de Folclor „Întâlniri Bucovinene”.
Confirmarea dorinţei participanţilor de a continua festivalul ca o manifestare multi-naţională bucovineană s-a făcut de atunci, prin înnoirea anuală a protocolului de colaborare între părţile organizatoare. La 15 ianuarie 2000, la Cernăuţi – Ucraina, a fost semnat protocolul ucraineano-polono-româno-ungar.
„Întâlniri Bucovinene” ocupă astfel un loc excepţional între festivalurile folclorice internaţionale din Europa, devenind în timp, cea mai mare manifestare europeană de acest gen, la care sunt prezentate folclorul şi
tradiţiile Bucovinei prin participarea organizatorică a patru ţări, în care trăiesc foşti locuitori ai Bucovinei şi urmaşii acestora.
Acest festival constituie un factor important de influenţare pozitivă a legăturilor dintre indivizi, dintre etnii, dar şi dintre statele central şi est europene.
Acest festival anual este organizat în cele patru ţări: Polonia, România, Ungaria şi Ucraina, din luna mai şi până în luna octombrie, care motivează tânăra generaţie bucovineană să preia cu entuziasm şi să continue tradiţia festivalului.
