Publicistul creștin Răzvan Bucuroiu trage un semnal de alarmă de proporții cu privire la un exod confesional masiv în județul Suceava. În localități istorice precum Pătrăuți, prima ctitorie păstrată a Sfântului Ștefan cel Mare, numărul ortodocșilor a colapsat dramatic, majoritatea zdrobitoare a populației migrând către comunitățile neoprotestante.Situația din teren arată o realitate demografică greu de imaginat în trecut. În comuna Pătrăuți, dintr-o populație totală de 5.000 de locuitori, în prezent au mai rămas doar 450 de creștini ortodocși. Fenomenul nu este izolat, comunități penticostale uriașe dezvoltându-se rapid și în alte zone de referință precum Bivolărie, Putna, Vicovu de Sus, Vicovu de Jos, Iaslovăț sau Voitinel.
Trăiesc bine, muncesc mult, dar părăsesc Biserica
Conform analizei realizate de Răzvan Bucuroiu, schimbarea de confesiune nu are la bază sărăcia sau lipsurile materiale. Din contră, majoritatea bucovinenilor din aceste zone — români, rromi sau de alte etnii — muncesc mult și au un nivel de trai ridicat, mult peste media altor regiuni ale țării.Deși Pătrăuți găzduiește o comunitate de rromi de peste 30%, nici această componentă etnică nu explică pe deplin rapiditatea și amploarea convertirilor în masă.
Legătura neștiută dintre mișcarea MAGA și simpatiile AUR
Publicistul propune și o cheie de lectură politică și ideologică pentru a explica opțiunile radicale ale localnicilor din nordul Moldovei.
„Vorbeam cu soția mea că aceste comunități religioase noi sunt, cu siguranță, tributare ideologiei MAGA (Make America Great Again), iar cele ortodoxe sunt majoritar simpatizante AUR. Mai admiteam și faptul că încurajarea tacită a aurismului poate fi, din partea Bisericii, o formă de „rememorare” pentru pocăiții de dată recentă privind „valorile neamului etern” – dar asta e doar o speculație”, afirmă Răzvan Bucuroiu.
O enigmă profundă în satele de sub munte
Deși transformarea socială este evidentă, motivele intime ale acestui abandon confesional rămân greu de definit pentru analiștii bisericești. Dincolo de disciplina financiară strictă a cultelor evanghelice și de rețelele lor puternice de sprijin din diaspora, fenomenul indică o mutație culturală profundă.„Oricum ar fi, situația rămâne inexplicabilă pentru unul ca mine, o spun cu franchețe și fără complexe intelectuale”, concluzionează publicistul, lăsând deschisă o dezbatere critică despre viitorul identitar și religios al Bucovinei.
