Deși publicul larg este atent la deciziile luate în Consiliul Județean sau în Primăria Suceava, adevărata putere peste rețelele de utilități, prețul apei și proiectele de infrastructură de peste un miliard de lei se află în mâinile unei structuri mai puțin vizibile: Asociația Județeană pentru Apă și Canalizare (AJAC) Suceava.
Actul Adițional de actualizare a Statutului AJAC – dezvăluie regulile stricte și super-puterile prin care primarii din județ au reușit să blocheze recent ofensiva administrativă a municipiului reședință de județ.
Cum se împarte puterea în AJAC Suceava. Lista completă a liderilor locali care decid soarta apei și canalizării în tot județul
Lupta surdă pentru controlul operatorului regional de apă și canalizare ACET SA Suceava scoate la iveală modul în care primarii din județ s-au baricadat în spatele Asociației Județene pentru Apă și Canalizare (AJAC) pentru a contracara influența Municipiului Suceava. Un document oficial obținut în exclusivitate – Actul Adițional de actualizare a Statutului AJAC – dezvăluie exact cine are drept de vot și cine sunt oamenii trimiși la „butoane” de marile și micile administrații locale.
Tensiunile politice și administrative au culminat recent, când tabăra primarilor din județ a blocat modificarea statutului ACET propusă de Primăria Suceava. Miza este uriașă: controlul Consiliului de Administrație al unei companii care gestionează o infrastructură regională și proiecte de peste un miliard de lei.
Pentru a înțelege cum o majoritate formată din comune și orașe mici poate îngenunchea politic un municipiu care deține 64% din acțiunile operatorului regional ACET SA, am analizat cele mai importante prevederi din Statutul AJAC.
1. Conducerea executivă: Mandat de 4 ani pentru Stelian Simerea.Este omul CHEIE
Conform reglementărilor stabilite la Articolul 15 din Statut, Adunarea Generală a Asociației alege din rândul membrilor săi un Președinte care are rolul de a reprezenta structura în raporturile cu terții și de a coordona activitatea.
- Cine conduce AJAC: În ședința din data de 16.01.2025, în funcția de Președinte a fost ales domnul Stelian Simerea pentru o perioadă de 4 ani.
- Miza politică: Simerea a fost mandatat și de noul președinte al Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Șoldan, să reprezinte instituția județeană în adunare. Acest cumul de factori îl transformă în principalul actor la masa negocierilor cu primarul Sucevei, Vasile Rîmbu.
2. Super-puterile AJAC: Controlul total asupra activității interne (Art. 16)
Super-puterile AJAC: De ce nu poate mișca Primăria Suceava în fața județului?
Clauzele obținute de redacția noastră arată că AJAC funcționează ca o autoritate tutelară dominantă peste ACET SA, în baza legislației privind guvernanța corporativă (OUG 109/2011). Articolul 17 din Statut stipulează clar că asociația deține pârghii exclusive care anulează, practic, avantajul celor 64% din acțiuni deținute de municipiul reședință:
- Dreptul de Veto pe Conducere: AJAC este singura structură care propune lista de persoane din rândul cărora se pot numi membrii Consiliului de Administrație (CA) ai ACET și tot ea propune revocarea acestora.
- Blocarea Actului Constitutiv: Orice modificare a regulilor firmei ACET trebuie avizată de AJAC. Textul este imperativ: „Autoritățile deliberative ale asociaților (n.r. Consiliul Local Suceava) vor respecta avizul Asociației”.
- Dictatul pe tarife și bani: AJAC decide prețul pe care sucevenii îl plătesc la robinet, aprobă strategiile de tarifare, cotele de pierderi de apă din rețea și investițiile în extinderi de miliarde de lei. De asemenea, asociația își păstrează controlul intern, noul statut interzicând semnarea oricărui contract propriu de peste 30.000 de euro fără acordul direct al adunării.
Asociația nu este doar un simplu grup de dialog, ci o mașinărie administrativă autonomă bazată pe Ordonanța Guvernului nr. 26/2000. În conformitate cu Articolul 16 alin. (2), Adunarea Generală a AJAC decide în mod suveran asupra următoarelor aspecte interne de importanță strategică:
- Modificarea Statutului și Structura: Aprobă modificarea regulilor interne, dizolvarea sau lichidarea asociației, dar și primirea, retragerea sau excluderea de noi membri.
- Controlul Financiar și de Personal: Alege și revocă membrii Consiliului Director și ai Comisiei de Cenzori, aprobă organigrama și bugetul anual de venituri și cheltuieli.
- Clauza contractelor mari: Niciun contract încheiat în nume propriu care depășește echivalentul în lei a 30.000 de euro nu poate fi semnat fără aprobarea directă a adunării.
- Fuziuni regionale: Aprobă fuziunea cu alte asociații de dezvoltare intercomunitară din țară pentru facilitarea integrării serviciilor publice.
3. Dictatul pe tarife, prețuri și pierderi de apă (Art. 16, Alin. 3)
Dincolo de bucătăria internă, AJAC exercită mandatul direct încredințat de localități pentru gestionarea serviciului propriu-zis. Practic, prețul pe care sucevenii îl plătesc la robinet depinde direct de deciziile acestei asociații. Conform Statutului, adunarea generală aprobă:
- Strategia de prețuri: Aprobă politica tarifară coerentă la nivelul întregului județ și strategia de tarifare aferentă planului de afaceri, conform Legii nr. 241/2006.
- Banii de investiții: Validează programele de reabilitare, extindere și modernizare a sistemelor de utilități publice existente.
- Pierderile din rețea: Stabilește prin vot cota de pierderi de apă justificate din punct de vedere tehnic, în baza bilanțului apei.
- Penalizarea operatorului: Adoptă măsuri corective și penalități împotriva operatorului regional dacă acesta nu respectă indicatorii de performanță sau regulamentul serviciului.
4. „Butonul de panică” pentru ACET SA: Drepturile de Autoritate Tutelară (Art. 17)
Cea mai explozivă secțiune din Statut o reprezintă Articolul 17, care explică din punct de vedere juridic de ce Primăria Suceava a fost blocată recent în tentativa de a schimba organele de conducere ale ACET SA. În baza OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă, asociații au delegat către AJAC dreptul de control direct și exercitarea unei influențe dominante asupra deciziilor strategice ale operatorului.
Astfel, deși Municipiul Suceava deține acțiunile majoritare, Consiliul Local Suceava este obligat prin statut să se supună deciziilor AJAC:
- Numirea Consiliului de Administrație: Numai AJAC are dreptul de a propune lista de persoane din rândul cărora adunarea generală a operatorului poate numi membrii Consiliului de Administrație (CA) ai ACET, precum și dreptul de a propune revocarea acestora.
- Dreptul de Veto pe Statutul ACET: AJAC avizează obligatoriu propunerile de modificare a Actului Constitutiv al ACET înainte de adoptare. Statutul prevede clar: „Autoritățile deliberative ale asociaților care sunt în același timp și acționari ai operatorului vor respecta avizul Asociației”.
- Control pe strategii și bugete: Acordă avizul conform pe regulamentul de organizare al ACET, pe programele de activitate, pe înființarea de noi filiale, dar și pe constituirea altor fonduri financiare în afara celor prevăzute de legea societăților comerciale.
5. Armata celor 54: Cum se împarte mașinăria de vot din județ
Statutul impune reguli dure pentru păstrarea cvorumului, stipulând că fiecare localitate este obligată să își asigure o „reprezentare permanentă”, iar dispozițiile de delegare trebuie trimise în maximum 3 zile lucrate de la emitere.
Iată radiografia exactă a celor 54 de poziții de vot din județ, împărțite între liderii care vin personal și cei care folosesc înlocuitori:
1. Reprezentare de Drept (Votează direct Primarul)
- Municipii și Orașe: Gheorghe-Cătălin Coman (Fălticeni), Mihăiță Negură (Câmpulung Moldovenesc), Marius Vasile Rîpan (Vatra Dornei), Marius Ioan Ursăciuc (Gura Humorului), Adrian Popoiu (Siret), Cornel Trifan Tehaniuc (Solca), Alexandru Hurjui (Broșteni), Decebal Dumitru Isachi (Dolhasca), Marinel Balan (Frasin), Vasile Iliuț (Vicovu de Sus), Gheorghe Tomăscu (Cajvana), Vasile Cărare (Milișăuți).
- Comune: Maria Tomescu (Baia), Ioan Ștefan (Bunești), Gheorghe Lazăr (Marginea), Viorel Croitoru (Mănăstirea Humorului), Ferdinand – Eduard Dziminschi (Moara), Spiridon Mireuță (Pârteștii de Jos), Ion Vasiliu (Preutești), Gheorghe Coroamă (Putna), Cristinel Ioan Burac (Șcheia), Liviu Bodnărescu (Sucevița), Constantin Popescu (Drăgoiești), Gheorghe Fron (Cornu Luncii), Radu – Constantin Reziuc (Mitocu Dragomirnei), Dinu Radu Ciuc (Cacica), Vasile Berariu (Boroaia), Petru Octavian Ursache (Fântâna Mare), Zaharie Rusu (Bilca), Adrian Frîncu (Calafindești), Brăduț Avrămia (Forăști), Cristinel – Dinu Antemie (Frătăuții Vechi), Ionuț – Dragomir Andreica (Râșca), Ioan Vicol (Volovăț), Viorel Cucu (Adâncata), Vasile – Dan Tiperciuc (Arbore), Dorin Rusu (Crucea), Tudor – Ion Zdrob (Fundu Moldovei), Dumitru – Ichim Lăzărean (Poieni Solca), Neculai Perju (Rădășeni), Vasile Săndel Cazacu (Dornești), Iulian – Bogdan Amariei (Vadu Moldovei), Mihai Constantinescu – Otcu (Sadova).
2. Reprezentare prin Delegat (Votează în baza unei Dispoziții)
- Consiliul Județean Suceava: Stelian Simerea
- Rădăuți: Adi Gheorghiță Jecalo
- Liteni: Benone-Vasile Păvăluc
- Salcea: Cornel Ionescu
- Berchișești: Ștefan Iulian Chilariu
- Ipotești: Constantin Bobu
- Vama: Ștefan Lupașcu
- Botoșana: Viorel-Simion Boca
- Burla: Ioan-Romică Hapurne
- Gălănești: Iosif-Gheorghe Iacoviță
Care este miza din spatele hârtiei oficiale?
Deși la nivel oficial AJAC este definită ca o asociație de dezvoltare intercomunitară creată pentru implementarea unui „serviciu public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate”, în realitate structura funcționează ca un scut de protecție pentru localitățile mici.
Votul recent (27 la 16 împotriva Primăriei Suceava) demonstrează că, în ciuda faptului că municipiul reședință deține cele mai multe acțiuni la operatorul ACET, majoritatea matematică din AJAC aparține primarilor din teritoriu. Aceștia refuză să cedeze pârghiile de avizare și control pentru Consiliul de Administrație, de teamă că investițiile masive în rețelele de apă și canalizare ar putea fi direcționate cu prioritate doar către marile centre urbane, lăsând comunitățile rurale în plan secund.
Concluzie: Scutul comunelor în fața reședinței de județ
Mecanismul AJAC funcționează după principiul democratic „o localitate, un vot”. Prin blocarea modificărilor propuse de municipiul reședință, primarii din teritoriu s-au asigurat că nicio epurare politică sau schimbare de reguli în interiorul ACET nu se poate face prin dictat. Pentru primarul Vasile Rîmbu, această barieră juridică înseamnă că orice strategie viitoare legată de rețelele de utilități va trebui negociată direct la masa tratativelor cu Stelian Simerea și blocul celor 27 de primari, lăsând la o parte calculele matematice bazate pe procente.
