Contactat pentru un punct de vedere legat de eliminarea cash-ului, Eugen Teodorovici, fostul ministru al Finanțelor, a declarat pentru Replica de Constanța faptul că Tanczos Barna, actualul ministru al Finantelor, nu ține cont de ce spune Constituția. Mai mult decât atât, modalitatea de alegere a plății trebuie să o decidă populația, nu ministrul.
„Am auzit și eu declarațiile acestea și, din păcate, încep să constat exact ce am anticipat, că domnia sa intră într-un joc incorect față de tot ce înseamnă economia României. Și-a stabilit ca și priorități exact ceea ce îi supără pe români, și acesta este un exemplu, și anume scoaterea de plăți cash de la Trezorerii. Dânsul vrea să se ducă și către primării, așa a spus, că are această boală pe cash. Trebuie să înțeleagă că nu problema modului de plată trebuie să fie pentru dânsul o prioritate, românul trebuie să fie lăsat așa cum spune Constituția, să plătească în forma pe care ei o decid, adică fie cash, fie card“, a declarat acesta.
Guvernul strânge cureaua ca să țină în frâu deficitul
Actualul Guvern vrea limitarea plăților în numerar, pentru a stârpi, zic guvernanții, evaziunea fiscală care le-a scăpat de sub control și care duce la o scădere semnificativă a veniturilor tării. Interesant este faptul că aceste noi reglementări sunt pe cale să fie aprobate după perioada de campanie electorală unde politicienii au tocat bani grei din buget. Așadar, potrivit unui document intrat în posesia Replica, privind raportul ce vizează restituirea cheltuielilor efectuate de partide în campania electorală la prezidențiale, situaţia este următoarea:
Partidul Social Democrat, care l-a avut candidat pe Marcel Ciolacu, este cap de listă privind sumele cheltuite în campanie, declarând 66.000.000 de lei contribuții și 56.576.410,56 de lei cheltuieli. Partidul Social Democrat este urmat de Partidul Național Liberal, și candidatul Nicolae Ciucă, cu 17.652.000 lei contribuții şi 17.650.605,51 lei cheltuieli.
În continuare, USR, care a avut-o candidată pe Elena Lasconi, a declarat contribuții în valoare de 19.425.165 lei venituri şi 16.537.835,89 lei cheltuieli.
Mai departe, Mircea Geoană, candidat independent, a avut contribuții în valoare de 8.205.355 lei și cheltuieli de 8.397.305,45 lei, iar AUR, partidul condus de George Simion, care a și candidat și a ieșit pe locul 3, a declarat 4.905.000 lei contribuții şi 4.326.835 lei cheltuieli.
„Ce se întâmplă dacă le luăm cash-ul?“
În urma dezbaterii potrivit căreia Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică proiectul de Ordonanță de Urgență pentru abrogarea plafoanelor instituite la tranzacțiile cu bani cash, Palatul Victoria a ajuns o concluzie abia după ce situația a generat un val negativ de reacții: „România nu este, în acest moment, pregătită să implementeze limitarea utilizării numerarului”. Nu mare ne-ar fi mirarea ca în viitorul apropiat, Guvernul să elimine definitiv plata în numerar, lăsând deschisă portița pentru a reveni cu astfel de decizii în viitor.
Totodată, și Uniunea Națională a Barourilor din România atrăgea atenția, săptămâna aceasta, că orice limitare a dreptului de a plăti cu numerar încalcă drepturile fundamentale ale omului referitoare la dreptul de dispoziție asupra propriei averi sau dreptul la viața privată.
Prima țară care voia să renunțe la cash s-a răzgândit
Băncile din Suedia, țară renumită ca fiind prima societate aproape fără numerar din lume au încetat în bună măsură să ofere servicii de numerar companiilor. Banca Națională suedeză Riksbank amenință băncile cu un proiect de reglementare pentru a asigura accesul firmelor la numerar.
Răspunzând unei anchete a Ministerului de Finanțe al Suediei privind preferința pentru numerar, Banca Centrală a Suediei afirmă: „Este necesară o reglementare pentru a se asigura că operatorii, care sunt obligați din punct de vedere legal să accepte numerar, au acces la servicii funcționale pentru încasările zilnice”. În prezent, aceste servicii sunt oferite aproape exclusiv de compania Loomis AB în întregime pe baza unor contracte comerciale.
Mugur Isărescu: Pensionarii vor să plătească în continuare cu numerar
Guvernatorul BNR explica acum câțiva ani că în cultura în care am fost formați, ne place să simțim fizic banii în buzunar, funcția de tezaurizare fiind la mare cinste printre noi. Mai recent, Isărescu a vorbit de exemplul Suediei, promotoare a societății fără numerar.
„Am auzit că dispar banii fizici. Când Banca Suediei, cea mai veche bancă centrală, a sărbătorit 300 de ani, spuneau înainte că Suedia va deveni prima țară cashless society (n.red. societate fără numerar). Ajung acolo și întreb cum e cu cashless society. Îmi zice: «Nu mai e!» Au lăsat-o mai moale. Mi-au zis că au vreo 2 milioane de pensionari care nu vor, care vor să plătească în continuare cu numerar”, a declarat Mugur Isărescu. „Astea sunt bau-bau-ri, iar madame Lagarde a spus foarte clar că o bună parte din populație preferă plățile în bancnote“, a mai spus guvernatorul BNR.
