administratie

Emil Drăghici, președintele ACoR: Modificarea limitelor unei unități administrative se face prin referendum, nu se face prin voința unuia de la centru

După mai mulți ani, tema reorganizării administrativ teritorială a României este adusă din nou în spațiul public. PSD pregătește în laboratoarele partidului un proiect de lege în acest sens, proiect care apoi va fi prezentat partenerilor din Coaliție

Anunțată în spațiul public ca o necesitate pentru reducerea cheltuielilor bugetare, reluarea de către PSD a demersului de reorganizare a județelor și comunelor din țară inflamează deja cercurile politice. În special primarii, coloana vertebrală a oricărei campanii electorale, vizați de spectrul comasării acestor administrații locale.

In 2024, Asociația Comunelor din România (ACoR), Sindicatul Național al Salariaților Comunelor și Orașelor din România (SCOR) și încă o structură asociativă au înaintat o soluție pentru evitarea comasării comunelor mici în cazul unei reorganizări administrativ-teritoriale, prin reducerea numărului de consilieri locali, generali și județeni cu 13.000, impactul bugetar fiind cel al desființării celor mai mici 500 de comune. Mai precis, să fie tăiate câte patru funcții de consilier local sau județean în fiecare UAT, precum și șase consilieri generali, în cazul Capitalei. Practic, prin modificare, o comună cu sub 1.500 de locuitori ar urma să aibă cinci consilieri locali, nu nouă, în timp ce un municipiu cu peste 400.000 de locuitori ar urma să aibă 27 de consilieri, nu 31.

Modificările ar putea fi operate la Codul Administrativ, prin OUG sau proiect de lege, adică printr-o procedură simplă, fiind nevoie doar de consens politic. „Numai față de aceste prevederi, numărul consilierilor locali, al consilierilor generali și al consilierilor județeni ar fi redus cu peste 13.000 de persoane, care, într-o aritmetică grosieră, înseamnă mai bine de echivalentul, în lei, al indemnizației a peste 1.500 de primari ai comunelor“, arată inițiatorii demersului.

Propunerea a fost înaintată in urma cu doi ani  conducerii de la Palatul Victoria, Ministerului Dezvoltării, precum și structurilor parlamentare, pentru a fi avută în vedere în următoarele luni. La acea vreme au fost facute doar declaratii politice si nimic mai mult

Reorganizatea teritoriala din nou la discutii

La Reprezentanții primăriilor de comune au venit cu propunerea ca în loc să aibă loc o comasare a celor mai mici localități din România, mai bine ar fi redus numărul consilierilor locali și județeni, o propunere pe care politicienii au primit-o pentru moment cu circumspecție.
Reorganizarea teritorială naște tensiuni în coaliție
În ultimii 35 de ani, au fost adoptate, în Parlament, sute de proiecte de legi, fie pentru înființarea de noi comune, fie pentru ridicarea altora la rangul de orașe. Iar multe orașe, au devenit municipii. Așa se face că, în prezent, avem cu aproape 200 de comune în plus față de anii ’90, peste zece noi orașe, iar numărul municipiilor a crescut de la 56 la 103.

Primarii de comună acuză la rândul lor interesele colegilor din fruntea marilor orașe. Și acuză noua guvernare de apucături comuniste.

Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România (ACoR): „E o dorință de expansiune a unor municipii sau orașe asupra teritoriilor din proximitate. Dacă nu ar fi fost spusă de prim-ministru, aș fi crezut că este o glumă deloc la locul ei. Se aruncă pe piață și un termen de șase luni, mi se pare că e concepție prematură. Nici în timpul comunismului nu se făceau astea bătând din palme. Am participat în 2010, 11-12 la un astfel de proiect, dar după luni de zile, s-a constatat că este eșuat, pentru că modificarea limitelor unei unități administrative se face prin referendum, nu se face prin voința unuia de la centru.”

PNL nu are definită o poziție clară pe acest subiect

Deputatul PNL de Suceava, Ioan Balan susține că deși este nevoie de o reorganizare administrativ-teritorială a României, un astfel de proiect necesită o largă majoritate politică.

Bălan arata ca aceasta  implică o discuție aplicată și serioasă în coaliția de guvernare mai ales că într-unul din scenarii ar fi necesară și modificarea Constituției deoarece în textul actual al legii fundamentale a României nu există conceptul de regiune ca unitate administrativ teritorială. În schimb, există și varianta evitării unui referendum pentru modificarea Constituției, susține Ioan Balan, dar cu condiția comasării actualelor județe și menținerea titulaturii de „județ” iar asta deoarece în legea fundamentală a României nu este precizat numărul județelor.

PNL nu are definită o poziție clară pe acest subiect, deși reorganizarea administrativă a României este un mai vechi deziderat al partidului, arata parlamentarul liberal. „Suntem pozitivi pe acest subiect,  dar asta nu înseamnă că nu sunt necesare discuții și analize foarte serioase. Pe de altă parte, și noi, PNL, suntem organizați pe structuri regionale care corespund cu ceea ce se vehiculează acum”,  a ținut să precizeze deputatul Ioan Balan, care este vicepreședinte la nivel național și răspunde de regiunea de Nord-Est.

Necesitatea unei reorganizări administrativ-teritoriale ține ,potrivit lui Bălan de eficientizarea nu doar a cheltuielilor cu aparatul bugetar, ci și cu birocrația în sine, iar în acest sens el a făcut trimitere la exemplul Poloniei care a procedat de mult timp așa și rezultatele sunt pozitive și vizibile în ciuda nor nemulțumiri care au fost la vremea când s-a făcut reorganizarea administrativă a acestei țări.