„Responsabilitatea pentru investițiile, reabilitarea și extinderea adăposturilor de protecție civilă revine, potrivit legii, în primul rând proprietarilor și administratorilor clădirilor în care acestea se află”, a transmis ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, în răspunsul oficial trimis deputatului PNL Ioan Balan. Documentul confirmă o situație critică în județul Suceava: din cele 64 de buncăre existente, doar 34 sunt operaționale, având o capacitate totală de 7.230 de persoane, adică „aproximativ 1,13% din populația județului”.
MAI pasează responsabilitatea financiară
Deși parlamentarul sucevean a cerut soluții urgente și o linie de finanțare europeană, MAI a precizat clar că „nu are atribuții privind alocarea directă de fonduri pentru reabilitarea, modernizarea sau extinderea fondului de adăpostire”.
Parlamentarul liberal arăta că, potrivit unui raport al Curții de Conturi, în județ există doar 64 de adăposturi, cu o capacitate totală de 7.230 de persoane, ceea ce reprezintă aproximativ 1,13% din populația județului, iar numai 34 dintre acestea sunt operaționale. Balan a cerut soluții pentru punerea lor în funcțiune, o eventuală linie de finanțare europeană pentru construirea altora noi și informații despre controalele efectuate în ultimii ani.
Conform ministerului, obligațiile cad în sarcina celor care dețin clădirile:„Autoritățile publice, operatorii economici, instituțiile și asociațiile de proprietari (…) au obligația să prevadă investițiile necesare”; Banii trebuie „asigurați de proprietarii și administratorii adăposturilor”, iar primăriile pot prevedea sume „în propriile bugete”.
Care sunt cauzele degradării buncărelor?
MAI arată că, începând din 2022, Departamentul pentru Situații de Urgență și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență au dispus o serie de măsuri la nivel național, inclusiv în județul Suceava. Printre acestea se numără controale și verificări la toate adăposturile, actualizarea evidențelor privind amplasarea și starea lor de funcționare, informarea autorităților locale și a proprietarilor asupra obligațiilor legale, precum și monitorizarea permanentă a gradului de operaționalizare. Au fost create și grupuri de lucru la nivelul județelor, inclusiv la Suceava, formate din specialiști ai inspectoratelor pentru situații de urgență, reprezentanți ai Prefecturii, primăriilor și altor instituții. Acestea au avut sarcina de a identifica adăposturile care necesită intervenții, de a stabili lucrările necesare, sursele de finanțare, termenele și responsabilitățile pentru readucerea lor în stare de funcționare.
Răspunsul oficial identifică drept principale motive ale stării precare a adăposturilor „lipsa banilor pentru întreținere și reabilitare, dar și implicarea insuficientă a proprietarilor sau administratorilor responsabili de aceste spații”.
Deși din 2022 s-au dispus controale, verificări și s-au creat grupuri de lucru pentru a stabili „lucrările necesare, sursele de finanțare, termenele și responsabilitățile”, lipsa fondurilor de la nivel central lasă adăpostirea cetățenilor în baza bugetelor locale. Pentru clădirile care se vor construi de acum înainte, MAI avertizează că „rămâne obligatorie respectarea prevederilor legale privind realizarea adăposturilor”.
