Deputata minorității italiene, Ioana Grosaru din Suceava a contestat în instanță desemnarea lui Siegfried Mureșan. Primul termen, înaintea votului de învestitură.
Ioana Grosaru, în vârstă de 74 de ani, este soția fostului deputat Mircea Grosaru. Aceasta este și președintele Asociației Italiene din România.
În acest context, Ioana Grosaru a declarat că are suficiente argumente juridice ca votul să fie blocat. Aceasta acuză că un „personaj venit cu susținere din afară” nu este capabil să înțeleagă „problemele cu care ne confruntăm acum”.
Ioana Grosaru susține că Siegfried Vasile Mureșan nu va întruni, totuși, voturile necesare ca să treacă”.
Procesul are un prim termen de judecată la Curtea de Apel București pe data de 28 septembrie. Votul de învestitură pentru Guvernul Mureșan, dacă acesta nu își depune mandatul, va avea loc marți.
Asociația Italienilor din România – RO.AS.IT., condusă de familia Grosaru, care are o reprezentare parlamentară construită în jurul funcției rezervate minorității italiene, a atacat în instanță decretul prin care Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan candidat la funcția de premier. Organizația a primit în acest an aproape 3,9 milioane de lei de la bugetul de stat, bani publici a căror utilizare nu este prezentată transparent, într-un raport, pe site-ul asociației.
Decretul prin care președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan candidat la funcția de prim-ministru a fost atacat în instanță de către Asociația Italienilor din România – RO.AS.IT. Asociația cere anularea decretului prezidențial. Organizația aret și reprezentare parlamentară: Mircea Grosaru, fostul său președinte, a obținut mai multe mandate de deputat ca reprezentant al minorității italiene, iar după decesul acestuia, în 2014, conducerea asociației a fost preluată de soția acestuia, Ioana Grosaru, deputat, validată oficial ca deputat al minorității italiene în legislatura 2024–2028. Secretar general al asociației este Andi Gabriel Grosaru, fiul Ioanei și el fost deputat, ales în decembrie 2020 tot pe baza unor criterii etnice.
Aproape 4 milioane de lei subvenții de stat
Anul acesta, asociația a primit nu mai puțin de 3,9 milioane de lei de la bugetul de stat, prin Departamentul pentru Relații Interetnice, bani gestionați de familia Grosaru în numele „italienilor” stabiliți în Bucovina în secolul al XIX-lea.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 216 din 16 aprilie 2026, RO.AS.IT. a primit 3.890.000 de lei, bani publici, asociația fiind și de utilitate publică.
Pe site-ul asociației nu există nicio secțiune privind modul de cheltuire a acestor fonduri, rapoarte de activitate, situațiile financiare anuale ale asociației sau numărul de membri ai organizației.
Dosarul a ajuns la CAB
Ioana Grosaru a preluat funcția de președinte al RO.AS.IT. după moartea soțului ei, Mircea Grosaru, deputat al minorității italiene între 2004 și 2014.
Dosarul cu numărul 6038/2/2026 a fost înregistrat la Curtea de Apel București la 22 septembrie 2026 și se află pe rolul Secției a IX-a contencios administrativ și fiscal, potrivit informațiilor publicate pe portalul instanțelor de judecată.
Ioana Grosaru nu a putut fi contactată telefonic la sediile principale și secundare ale asociației de catre jurnalistii de la newscenter. ro.
Jurnalistul Vlad Mercori a descris situația drept o „gestionare în familie” a banilor minorității, interpretare respinsă de fostul deputat Andi-Gabriel Grosaru,fiul doamnei Ioana și Mircea Grosaru
23 iulie 2026: Andi-Gabriel Grosaru respinge acuzația de conducere „în familie”
Andi-Gabriel Grosaru, fost deputat al minorității italiene și fiul Ioanei Grosaru, a oferit o reacție pentru Oficiul de Știri după publicarea informațiilor despre conducerea Asociației Italienilor din România – RO.AS.IT., finanțarea organizației și succesiunea reprezentanților familiei Grosaru în Camera Deputaților.
Contactat pentru a răspunde criticilor potrivit cărora conducerea organizației și reprezentarea parlamentară a minorității italiene au rămas în cadrul aceleiași familii, Andi-Gabriel Grosaru a respins pentru Oficialul de Știri această interpretare și a calificat-o drept calomnioasă.
„Este o calomnie, este o calomnie, pentru că noi am criticat inclusiv modalitățile de constituire nu numai a Parlamentului României, cât și a administrației publice locale și inclusiv a prezidențialelor.”
Fostul deputat susține că activitatea organizației și procesul intern de luare a deciziilor sunt legale și transparente.
„Noi suntem transparenți, pentru că tot ceea ce înseamnă proces decizional a respectat și respectă toate cerințele jocului democratic.”
Ce spune Andi-Gabriel Grosaru despre familia sa și RO.AS.IT.
Andi-Gabriel Grosaru afirmă că numele familiei sale este prezentat în mod negativ și că membrii familiei au devenit ținta unor atacuri publice, deși, în opinia sa, nu ei au instituit actualul sistem de reprezentare a minorităților naționale.
„Problema este că, efectiv, numele de Grosaru este folosit în presă și în toate aceste chestiuni ca un nume rău, nociv. Parcă noi suntem cei care am instituit toate aceste practici.”
El susține că familia sa a contestat de-a lungul timpului modul de funcționare a sistemului electoral și al reprezentării minorităților.
„Și toate lucrurile care ni se întâmplă sunt aspecte pe care, efectiv, noi nu putem să fim de acord cu ele și să stăm în tot tăvălugul ăsta ale unor practici care nu au fost instituite de noi. Ba mai mult decât atât, am luptat împotriva lor și am făcut demersuri împotriva acestor practici.”
Ce răspunde criticilor privind reprezentarea minorității italiene
În timpul discuției, Andi-Gabriel Grosaru nu a oferit un răspuns punctual privind procedura prin care Ioana Grosaru a devenit președinta RO.AS.IT. și deputat al minorității italiene și nici privind existența unor eventuali contracandidați interni.
Andi-Gabriel Grosaru a susținut că problemele invocate nu țin de familia sa, ci de legislația electorală și de practicile instituționale privind reprezentarea minorităților naționale.
Fostul deputat afirmă că a încercat să conteste în instanță mai multe prevederi și practici legate de alegeri.
„Eu am încercat, ani de zile, eu sunt aproape de trei ani de zile în fața instanței aproape zi de zi, ca să supunem controlului de constituționalitate aceste cadre normative și să le arăt că, de fapt, problemele care se nasc, se nasc din cauza acestor cadre normative.”
Ce spune despre transparența fondurilor
Întrebat despre transparența finanțării și despre modul în care sunt cheltuiți banii publici acordați organizației, Andi-Gabriel Grosaru nu a prezentat în discuția telefonică un raport financiar, o listă de cheltuieli sau un document concret referitor la suma primită de RO.AS.IT. în 2026.
El a transmis însă că documentele și pozițiile sale publice pot fi consultate pe pagina sa de LinkedIn.
„Vă rog frumos să vă uitați pe pagina mea de LinkedIn, și toate postările pe care le am eu puteți să le downloadați pentru că sunt publice, de-asta le pun acolo. Ce v-am spus acum la telefon, găsiți pe pagina mea de LinkedIn și atunci o să aveți toate lucrurile clare.”
În esență, Andi-Gabriel Grosaru respinge ideea că RO.AS.IT. ar fi condusă „în familie” și susține că organizația funcționează legal și transparent.
Acesta afirmă că problemele privind reprezentarea minorităților provin din legislația electorală și din practicile instituționale, nu din activitatea familiei Grosaru.
Deputata Ioana Grosaru reprezintă RO-ASIT și președinte al Comitetului Director
Pagina oficială a organizației confirmă că Ioana Grosaru este președinta Asociației Italienilor din România – RO.AS.IT. și că îndeplinește și funcția de președinte al Comitetului director.
În legislaturile anterioare, locul minorității italiene a fost ocupat de fiul ei, Andi-Gabriel Grosaru. Odată cu mandatul 2024–2028, funcția de deputat a revenit Ioanei Grosaru, ceea ce arată că reprezentarea parlamentară și conducerea organizației au fost preluate succesiv de membri ai aceleiași familii.
Vlad Mercori prezintă această succesiune – Mircea Grosaru → Andi-Gabriel Grosaru → Ioana Grosaru – drept un caz unic în rândul minorităților naționale din România.
Astfel, locul minorității italiene în Parlament a fost ocupat succesiv de membri ai familiei Grosaru timp de peste două decenii. Succesiunea membrilor aceleiași familii a determinat critici privind competiția internă, reprezentativitatea și modul de desemnare a conducerii. În discuția cu Oficiul de Știri, Andi-Gabriel Grosaru nu a oferit detalii punctuale despre eventualii contracandidați interni.
Rolul familiei Grosaru în conducerea minorității italiene
Conducerea RO.AS.IT. și reprezentarea parlamentară au fost preluate succesiv în cadrul aceleiași familii:
- Mircea Grosaru – deputat al minorității italiene în perioada 2004–2014;
- Andi-Gabriel Grosaru – deputat al minorității italiene în perioada 2016–2024;
- Ioana Grosaru – deputat al minorității italiene în legislatura 2024–2028 și președinte RO.AS.IT.
Desemnarea lui Sigfried Mureșan
Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan candidat la funcția de prim-ministru, iar decretul a fost publicat în Monitorul Oficial pe 21 septembrie. Din acel moment, acesta are la dispoziție zece zile pentru a prezenta Parlamentului programul de guvernare și lista miniștrilor. Pentru învestirea Cabinetului sunt necesare cel puțin 233 de voturi, reprezentând majoritatea deputaților și senatorilor.
Mureșan beneficiază de susținerea oficială a PNL, USR și UDMR și susține că cele trei formațiuni îi asigură aproximativ 170 de voturi. Pentru atingerea pragului de învestire îi mai lipsesc, așadar, cel puțin 63 de voturi, pe care încearcă să le obțină de la grupul minorităților naționale, PSD și parlamentari neafiliați. Fără sprijinul unei părți importante a PSD, trecerea Guvernului rămâne dificilă.
Nicușor Dan a declarat în seara de 23 septembrie că nu își dorește dizolvarea Parlamentului și le-a cerut partidelor să negocieze: „Alegerile anticipate sunt rele, în primul rând, pentru cetățeni, după aceea și pentru partide”. Președintele a arătat că anticipatele ar prelungi cu alte câteva luni incertitudinea politică și că soluția pentru închiderea crizei trebuie găsită prin dialogul și compromisul partidelor parlamentare.
