BREAKING NEWSJUSTIȚIE

Dat în urmărire internațională, Nati Meir cere pensie specială de la Statul Român

A fost deputat de Tulcea și a vrut să ajungă președintele României, susținut de Monica Columbeanu. Se lăuda că a moştenit două miliarde de dolari, dar a fost prins cu bani falşi și trimis la pușcărie. Eliberat din închisoare, a plecat din țară și este dat în urmărire internațională. Departe de România, vrea pensie specială de la statul român.

Nati Meir, fost deputat PRM, și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale din 2009, susținut fiind de omului politic al momentului Mădălin Voicu. Numai că, peste câteva luni, Nati Meir era reținut după ce a înșelat mai multe persoane. Concret, acesta le oferea împrumuturi în valută, cu garanții imobiliare. Numai că banii erau falși.

Nati Meir și-a plătit oamenii care l-au ajutat în lansarea candidaturii la prezidențiale tot cu bani falși

În urma percheziţiei au fost ridicate 1.525 de bancnote de 500 de euro, inscripţionate cu “Bon pour un tour specimen”, reprezentând suma de 762.500 de euro. Unul dintre reclamanţii lui Nati Meir a fost Marius Dumitru, impresarul manelistului Adi Minune (Adrian Simionescu). Astfel, politicianul i-a cerut lui Minune să-i compună imnul de campanie şi să susţină câteva concerte. La 13 septembrie, managerul manelistului a primit de la Meir un plic sigilat pe ambele părţi, în care ar fi trebuit să fie suma de 50.000 de euro.

Nati Meir i-a cerut impresarului să nu deschidă plicul până la 20 septembrie 2009, când artistul ar fi trebuit deja să fi onorat clauzele stipulate într-un contract de colaborare, semnat de ambele părţi. În caz contrar, Minune avea de plătit către Meir suma de 50.000 de euro. Manelistul i-a cerut însă impresarului să deschidă plicul şi a descoperit că banii erau falşi. Ulterior, Meir a încercat să se „revanşeze“ faţă de manelist şi i-a semnat o filă CEC, care însă era fără acoperire.

Pe 12 iunie 2012, Nati meir a fost condamnat la 7 ani de închisoare pentru înșelătorie. Doi ani mai târziu, în anul 2014, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat definitiv pe Nati Meir la 7 ani de închisoare cu executare. Cum Nati Meir mai avea o condamnare  de 7 ani de închisoare în dosarul banilor falși, la noua pedeapsă a fost adăugat un spor de pedeapsă de un 1 an, astfel încât Nati Meir a avut de executat, în final, 8 ani de închisoare. A rămas în închisoare până în 2016, atunci când a fost eliberat condiționat. Ulterior, acesta a părăsit România și s-a stabilit în Israel. Apoi, Nati Meir a mai fost condamnat, la 11 ani de închisoare, tot pentru înșelăciune. Pentru că nu mai era în țară la acel moment, a fost dat în urmărire internațională. Numele lui este pe lista de urmăriți a Poliției Române.

Nati Meir vrea pensie

Acum, Nati Meir a dat în judecată Parlamentul României și solicită retroactiv ”drepturile cuvenite cu titlu de pensie pentru limita de vârstă, precum și cheltuieli de judecată”. Meir susține că Parlamentul României a refuzat să-i acorde pensie pe motiv că nu și-a dus la încheiere mandatul. Conform legii, doar aleșii care au exercitat cel puțin un mandat finalizat au dreptul să solicite pensie de la parlament.”Da, am dat în judecată Parlamentul României, sunt avocații mei care se ocupă de tot. Mă costă mult și dosarul se plimbă de la o instanță la alta. Însă nu mă las, am 67 de ani, deci am timp ca, până mor, să reușesc să-mi obțin drepturile pe care le merit ca fost parlamentar. Pensia de fost parlamentar este, în România, cam 1.300 – 1.700 de euro pe lună, deci am peste 100.000 de euro de primit. Dacă justiția de la voi nu-mi face dreptate, voi merge la CEDO și voi da România în judecată. Și voi cere 1 milion de euro, nu doar 100.000. Ei spun că nu mi-am terminat mandatul și de aceea nu am dreptul la pensie.

Eu am stat în Parlament 4 ani fără 28 de zile. Am plecat din cauza lui Corneliu Vadim Tudor, vicepreședintele Camerei Deputaților, care m-a numit ”jidan împuțit”. Și atunci mi-am dat demisia, dumneavoastră ce ați fi făcut în locul meu?”, a declarat Nati Meir pentru fanatik.ro.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.