Curtea Generală a Uniunii Europene a decis că Polonia nu va primi înapoi suma de 320,2 milioane de euro din fondurile UE, pierdută în urma disputei prelungite cu Bruxelles-ul privind independența sistemului judiciar. Decizia confirmă că Executivul European a acționat corect când a dedus această sumă din bugetul alocat Poloniei, ca urmare a reformei judiciare controversate introduse de fostul guvern.
Reforma judiciară inițiată de partidul Lege și Justiție (PiS) a stârnit îngrijorări majore la nivelul Uniunii Europene. Principalul punct de conflict a fost crearea unei camere disciplinare în cadrul Curții Supreme a Poloniei, care avea puterea de a sancționa magistrații în funcție de conținutul deciziilor lor. Comisia Europeană a considerat că această măsură subminează separarea puterilor în stat și plasează justiția sub control politic.
În octombrie 2021, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a impus Poloniei amenzi de 1 milion de euro pe zi pentru nerespectarea unei ordonanțe interimare care cerea suspendarea imediată a efectelor reformei. Deși Polonia a adoptat o nouă lege în iunie 2022, considerată un compromis, nu a plătit amenzile acumulate. În aprilie 2023, amenda zilnică a fost redusă la 500.000 de euro.
Comisia Europeană, responsabilă cu gestionarea bugetului comun al UE, a activat un „mecanism de compensare” pentru a recupera amenzile neplătite, deducând suma acumulată din fondurile alocate Poloniei. Aceasta, fiind unul dintre cei mai mari beneficiari ai fondurilor agricole și de coeziune, a contestat decizia, argumentând că legea din iunie 2022 ar fi trebuit să justifice o anulare a penalităților. Polonia a cerut Curții Generale să oblige Comisia să returneze cele 320,2 milioane de euro.
Miercuri, Curtea Generală din Luxemburg a respins cererea Poloniei, stabilind că activarea mecanismului de compensare de către Comisie a fost legală. „Întrucât Polonia nu și-a îndeplinit pe deplin obligațiile, Comisia a fost obligată să asigure recuperarea integrală a sumei”, a declarat instanța. Decizia poate fi contestată în apel de guvernul actual al premierului Donald Tusk.
După preluarea mandatului în 2023, Donald Tusk a promis restabilirea statului de drept, ceea ce a convins Bruxelles-ul să deblocheze 137 de miliarde de euro în fonduri de coeziune și de redresare, anterior înghețate din cauza reformei controversate. Michael McGrath, comisarul european pentru democrație, justiție și stat de drept, a subliniat importanța respectării consecvente a statului de drept în toate statele membre: „Respectarea statului de drept nu este opțională, ci o componentă fundamentală a apartenenței la Uniunea Europeană.”
Această decizie subliniază angajamentul UE de a proteja independența justiției și de a aplica măsuri ferme atunci când principiile fundamentale sunt încălcate. Pentru publicul din România, cazul Poloniei servește ca un exemplu al modului în care UE monitorizează și sancționează derapajele de la valorile democratice, un subiect relevant în contextul dezbaterilor interne despre reformele judiciare și statul de drept.
