Curtea Supremă a respins recursul formulat de Călin Georgescu în dosarul anulării alegerilor prezidențiale de la finele anului trecut. „Respinge, ca nefondată, cererea de intervenţie accesorie în interesul recurentului-reclamant”, se arată în decizia instanței.
Georgescu nu a avut câștig de cauză la Curtea Supremă
„Constată nulitatea recursurilor declarate de recurenţii-titulari ai cererilor de intervenţie Kovacs Denes, Nica Leon, Marcu Maria, Dimitriu Constantin împotriva Sentinţei nr. 139 din 31 decembrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Contestaţii electorale în dosarul nr. 2950/1/2024. Anulează, ca nesemnat, recursul declarat de recurentul-titular al cererii de intervenţie Dimitriu Neculae împotriva Sentinţei nr. 139 din 31 decembrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Contestaţii electorale în dosarul nr. 2950/1/2024. Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul Pravă Marin împotriva Sentinţei nr. 139 din 31 decembrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Contestaţii electorale în dosarul nr. 2950/1/2024. Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul-reclamant Georgescu Călin împotriva Sentinţei nr. 139 din 31 decembrie 2024 şi a încheierii din Camera de Consiliu din data de 30 decembrie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Contestaţii Electorale în dosarul nr. 2950/1/2024. Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenta-reclamantă Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept împotriva Sentinţei nr. 139 din 31 decembrie 2024, a încheierilor de şedinţă din 19 decembrie 2024, din 23 decembrie 2024, din 30 decembrie 2024 şi a încheierii din Camera de Consiliu din data de 30 decembrie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Contestaţii electorale în dosarul nr. 2950/1/2024. Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenta-intervenientă accesorie Public Attitude împotriva Sentinţei nr. 139 din 31 decembrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Contestaţii electorale în dosarul nr. 2950/1/2024. Respinge, ca nefondată, cererea de intervenţie accesorie în interesul recurentului-reclamant Georgescu Călin, formulată de Coaliţia pentru Drepturi, Libertăţi şi Protecţie, Nuţ Gabriela Ştefania, Mocanu-Gollent Erich-Eduard, Ursu Constantin, Hera Natalica, Petringineru-Motu Runa. Definitivă. Pronunțată astăzi, 17 ianuarie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.”
Călin Georgescu şi Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept au dat în judecată Biroul Electoral Central și mai multe instituţii, solicitând anularea hotărârilor BEC prin care s-a dispus reluarea alegerilor prezidenţiale de la zero, în baza deciziei CCR pronunțată anterior.
Pe 31 decembrie, Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea, dar aceștia au făcut recurs. CAB a motivat că BEC n-a făcut decât să aplice o decizie a CCR, hotărârile Curții Constituționale fiind definitive şi obligatorii.
De ce a anulat CCR prezidențialele
Amintim că judecătorii Curții Constituționale au dispus, la finele anului trecut, anularea primului tur al alegerilor prezidențiale și reluarea întregului proces de la zero deoarece „procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale care au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali”.
„Procesul electoral pentru alegerea Președintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Preşedintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare”, a mai susținut CCR, în motivarea deciziei.
De asemenea, CCR „constată aplicabilitatea art.83 alin.(2) din Constituție, potrivit căruia Președintele României în funcție „exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou-ales””.
Recent, Guvernul a adoptat actele normative necesare pentru organizarea noilor alegeri prezidențiale pe 4 și 18 mai.
