Curtea de Apel Constanța a decis anularea în totalitate a Hotărârii de Guvern nr. 295/2025, actul normativ prin care Executivul a introdus platforma REGES-Online, sistemul digital care urma să preia rolul Revisal începând cu 1 ianuarie 2026. Hotărârea instanței nu este definitivă și poate fi contestată prin recurs.
Decizia reprezintă cea mai importantă lovitură juridică primită până acum de proiectul REGES-Online. Anterior, Curtea de Apel București dispusese anularea doar a articolului 8 din aceeași hotărâre de guvern, însă instanța din Constanța a mers mai departe și a anulat întregul act normativ.
Cine a contestat în instanță HG 295/2025
Anunțul privind soluția instanței a fost făcut de Uniunea Națională a Experților în Legislația Muncii (UNELM), organizație care a inițiat demersul în justiție alături de numeroase companii și specialiști din domeniul resurselor umane.
„Soluția instanței (Curtea de Apel Constanța): Admite cererea. Dispune anularea integrală a HG nr. 295/2025”, a transmis UNELM, pe Facebook.
Reprezentanții organizației consideră că hotărârea este una fără precedent și susțin că instanța a confirmat faptul că problemele semnalate nu vizează doar anumite prevederi, ci întregul cadru normativ.
„Este o confirmare că problemele semnalate de UNELM nu se limitau la un singur articol, ci vizau actul normativ în ansamblu”, arată organizația.
You are currently viewing a placeholder content from Facebook. To access the actual content, click the button below. Please note that doing so will share data with third-party providers.
Ce probleme au fost semnalate în cazul REGES-Online
Potrivit celor care au contestat hotărârea de guvern, noul sistem ridică numeroase probleme atât din punct de vedere juridic, cât și administrativ.
Printre criticile formulate se numără existența unor prevederi considerate neclare sau contradictorii, impunerea unor obligații suplimentare pentru angajatori, lipsa unei evaluări privind impactul asupra IMM-urilor și absența unei consultări reale cu profesioniștii din domeniul legislației muncii și al resurselor umane.
De asemenea, au fost invocate dificultăți tehnice și procedurale care ar fi îngreunat utilizarea platformei.
UNELM a precizat că în alte dosare similare instanțele au decis suspendarea cauzelor până la soluționarea procesului principal. Ulterior, dosarele au fost repartizate instanțelor competente din țară, în funcție de sediul companiilor implicate.
„Urmează recursul, însă sperăm că ICCJ va menține soluția Curții de Apel Constanța”, a transmis organizația.
Totodată, reprezentanții UNELM au subliniat că nu se opun digitalizării relațiilor de muncă, ci modului în care aceasta a fost implementată.
„UNELM va continua să susțină că digitalizarea și modernizarea REGES sunt necesare — dar trebuie realizate în condiții de legalitate, predictibilitate și consultare reală. Construim sisteme împreună cu cei care le folosesc zilnic, nu împotriva lor”, mai transmite organizația.
Ce prevedea proiectul REGES-Online
Guvernul a aprobat în martie 2025 introducerea REGES-Online, noul Registru General de Evidență a Salariaților, proiect realizat cu finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), potrivit Economedia.
Platforma era gândită să înlocuiască Revisal și să permită administrarea exclusiv online a informațiilor referitoare la contractele individuale de muncă și la raporturile de muncă.
Executivul susținea că noul sistem va elimina necesitatea instalării aplicațiilor locale și va centraliza toate operațiunile într-un portal securizat, accesibil angajatorilor, salariaților, Inspecției Muncii și altor instituții competente.
Printre beneficiile invocate de autorități se numărau interoperabilitatea cu alte baze de date ale statului, creșterea nivelului de securitate a informațiilor, accesul direct al angajaților la istoricul propriu de muncă și reducerea întârzierilor în raportarea datelor.
Ce obligații noi introducea hotărârea pentru angajatori
HG nr. 295/2025 stabilea și o serie de responsabilități suplimentare pentru firme.
Angajatorii ar fi fost obligați să transmită informațiile referitoare la noii salariați cel târziu în ziua anterioară începerii activității, precum și toate modificările contractuale, suspendările, detașările, transferurile sau încetările raporturilor de muncă.
Totodată, actul normativ impunea raportarea suspendării contractelor individuale de muncă inclusiv în cazul concediilor medicale, al absențelor nemotivate și al situațiilor de forță majoră.
Hotărârea prevedea și sancțiuni mai dure pentru întârzierile sau erorile în transmiterea informațiilor către registru.
UNELM a avertizat încă de anul trecut că platforma ar putea genera riscuri juridice importante pentru angajatori. Organizația a reclamat probleme de funcționare, întârzieri în acordarea accesului în sistem, lipsa unui ghid oficial de utilizare și posibilitatea ca firmele să fie sancționate pentru muncă nedeclarată din cauza unor deficiențe tehnice asupra cărora nu au control.
În prezent, decizia Curții de Apel Constanța nu este definitivă. Hotărârea poate fi atacată cu recurs, iar verdictul final va fi pronunțat de Înalta Curte de Casație și Justiție.
