Spre exemplu, în cazul unei achiziții cu cardul de la un magazin, în valoare de 500 de lei, un leu se va duce la stat. De asemenea, aceeași regulă s-ar aplica și în cazul salariului, când firmele virează banii. Dacă o persoană are salariul de 7.000 de lei, 14 lei se vor duce tot către stat.
Economiștii avertizează că o astfel de taxă ar putea să descurajeze folosirea sistemului bancar.
Mai mult, consilierul în cadrul BNR Eugen Rădulescu afirmă că este o „aberaţie” şi că cine propune aşa ceva nu înţelege economia de piaţă şi îşi imaginează că ia măsuri în care „banii vor veni din cer”, arata Antena3CNN.
Consilierul spune că cea mai mare problemă o reprezintă neîncasarea veniturilor statului, precizând că ANAF „trebuie profesionalizată şi scoasă de sub influenţe politice sau de altă natură” care o transformă „într-un rateu de proporţii”. Potrivit lui Rădulescu, este vorba despre neîncasare de TVA de 9 miliarde de euro în fiecare an.
„Când nu încasezi 9 miliarde de euro pe an şi vrei să faci altceva numai să nu te atingi de hoţia aceasta uriaşă, este strigător la cer”, subliniază Rădulescu.
„Această măsură (n. red. – taxarea pe tranzacţiile bancare) a aplicat-o Venezuela. Vrem să facem România ca Venezuela? Aplicăm o asemenea taxă, care este o chestiune absurdă. Cine spune aşa ceva, nu înţelege ce înseamnă economia de piaţă. Îşi imaginează că ia măsuri în care banii vor veni din cer. Noi avem cea mai mică monetizare din toată Uniunea Europeană şi vrem să taxăm tocmai activitatea bancară? Dar cine a făcut în Europa asta aşa ceva vreodată? Vrem să fim Venezuela, care a aplicat această măsură? Dacă noi vrem să aducem ţara la nivelul Venezuelei, asta facem. Este o aberaţie! Nici nu vreau să discut despre aşa ceva. Aş vrea să vorbim despre lucrurile serioase, despre lucrurile care trebuie
făcute, nu despre aberaţii pe care le spun nişte oameni care habar nu au ce vorbesc”, a explicat consilierul.
Ce efecte negative ar avea această taxă
Și Alexandru Nazare a avertizat că nu avem nevoie acum de „aceste experimente fiscale cu origini sud-americane”.
Nu cred că experimente fiscale cu origini sud-americane sunt ce avem nevoie acum în România. O astfel de taxă universală nu are aplicabilitate pentru bugetul anului 2025, deci ar fi o chestiune de perspectivă, deci n-ar avea de ce să facă parte din pachetul discutat acum, iar efectele negative pe care le-ar avea depășesc cu mult eventualele beneficii rezumate, din punct de vedere economic și social. Nu poți să faci băncile agenți de colectare pentru această taxă, nu sunt gândite pentru așa ceva, iar efectele negative se văd și în încurajarea economiei gri, descurajarea digitalizării, descurajarea intermedierii financiare și o migrațiune spre cash, cripto, conturi off-shore, exact ce vrem să prevenim. Mai mult, nu este o taxă pe bănci, este o taxă care agresează întreaga populație și,paradoxal, populația cu un grad de sofisticare financiară mai redusă va fi cea mai afectată, cei care încasează salariul integral pe card și-l cheltuiesc integral de pe card. Nu cred că este oportună o astfel de măsură,arata Antena3CNN.
Eu nu am cunoștință să mai existe această taxă în alt stat UE. Poate fi comparată cu una dintre taxele introduse în Ungaria, dar nu e același lucru. Nu există un model european, e o chestiune sud-americană legată de anii 80-90 în America de Sud – Brazilia, Argentina și Columbia. Se mai aplică astăzi în Argentina și Columbia. Dar cu adevărat vrem să preluăm modele columbiene în România, nu am găsit alte modele mai potrivite? Nu cred că structura economiei și realitățile de azi se pot compara cu Argentina și Columbia”, a explicat Alexandru Nazare, BNR.
