Creșterea economică anuală a României s-a deteriorat mai mult decât se aștepta, până la 2,2% an/an în T4, de la 7,4% an/an în T3 și 13,9% an/an în T2, a anunțat INS într-o estimare rapidă.
Bazate pe un număr limitat de serii pe termen scurt, estimările flash sunt, de obicei, supuse unor revizuiri ulterioare care pot fi destul de semnificative în perioade de volatilitate atât de mare.
Cifrele PIB-ului din T4 au fost dezamăgitoare nu numai în comparație cu așteptările guvernului, ci și cu proiecțiile independente.
Pentru întregul an, creșterea economică a fost de 5,6% în 2021, față de 6,2% estimat de organismul de stat de prognoză CNP la 11 februarie. Analiștii independenți se așteptau la niveluri și mai mari.
În special, cifrele trimestriale revizuite ale PIB-ului ajustate sezonier indică un avans subțire de 0,1% QoQ în T3 (revizuit de la +0,4% QoQ) și o contracție abruptă de 0,5% QoQ în T4.
Totuși, România a fost aproape de o recesiune tehnică. Traiectoria ajustată sezonier a fost revizuită în scădere și pentru primele două trimestre ale anului trecut, în special în T2, de la 1,5% la 1,1% QoQ. Dar datele ajustate sezonier pot fi înșelătoare în momente de variații atât de accentuate care eludează sezonalitatea.
Conform unui parametru mai relevant, PIB-ul neajustat al României a crescut cu un modest 0,6% PIB (prețuri comparabile) față de aceeași perioadă (T4) din 2019. Rata medie de creștere calculată pentru perioada de doi ani, de 0,3% pe an, reflectă în continuare o redresare sustenabilă după „trimestrul Covid” (T2) din 2020 – dar este departe de așteptările optimiste dezvoltate în primele două trimestre ale anului, când rata de creștere anualizată a PIB-ului, calculată pe o perioadă similară de doi ani, a crescut peste 1% pe an.
Este posibil ca majorarea prețurilor la energie să se fi numărat printre principalele cauze ale încetinirii economice vizibile până în S2, 2021. Un astfel de proces de reașezare la care au fost supuse prețurile energiei va avea, cel mai probabil, un impact permanent detectabil asupra activității economice.
Prin urmare, argumentele privind creșterea economică în România ar trebui revizuite de la zero, odată ce evoluțiile de pe piața energetică vor deveni mai clare și prețurile relative se vor stabiliza.
sursa articol: https://www.romania-insider.com
