La nivelul Uniunii Europene, numărul copiilor care trăiesc în sărăcie sau excluziune socială a crescut în 2021 cu 200.000, ceea ce înseamnă că 19,6 milioane de copii din Uniune (unu din patru) se află în această situație, arată datele raportului Save the Children.
România n-are grijă de copiii săi
Dintre aceștia, 12,5%, adică 25.000, sunt din România (Eurostat). În România, riscul de sărăcie sau de excluziune socială este mult mai mare în zonele rurale decât în mediul urban: în 2021, rata a fost de 16,1% în orașele mari, 30,7% în urbanul mic și suburbii și 50,1% în zonele rurale.
De altfel potrivit datelor, riscul de sărăcie sau de excluziune socială a crescut pentru copiii din Uniunea Europeană, cu 0,4 puncte procentuale, de la 24,0 % la 24,4 %, între 2020 și 2021, cu rata cea mai ridicată în România – 41,5%, potrivit Eurostat.
În 2021, peste 1,5 milioane de copii din România (41,5% din numărul total al copiilor) creșteau în risc de sărăcie sau excluziune socială.
Efectele pandemiei și criza costului vieții au avut un impact semnificativ asupra familiilor monoparentale și a celor numeroase: în 2019, 9,6% dintre familiile monoparentale erau expuse riscului de sărăcie. Procentul s-a dublat la 18,2% în 2020 și a crescut apoi la 23% în 2021.
Riscul de sărăcie sau de excluziune socială este mult mai mare în zonele rurale decât în mediul urban. În 2021, rata a fost de 16,1% în orașele mari, 30,7% în urbanul mic și suburbii și 50,1% în zonele rurale.
Una din 10 familii nu și-a putut permite să își încălzească locuința în mod corespunzător în 2021 și aproape una din cinci nu și-a putut permite o masă hrănitoare.
În 2022, la sărăcia inițială s-a adăugat criza economică din cauza războiului
Un sondaj realizat în 20222 privind impactul crizei economice asupra familiilor din România a evidențiat că 40% dintre gospodării au înregistrat o scădere a veniturilor comparativ cu 2021, în timp ce cheltuielile au crescut pentru 98% dintre familii.
Majoritatea gospodăriilor au fost nevoite să cheltuiască mai mult pentru utilități, alimente, îngrijiri medicale și educație (transport la școală, rechizite și cărți).
Gospodăriile consideră că trebuie să facă reduceri semnificative. Jumătate vor economisi bani de la utilități și hrană, ceea ce reprezintă un risc pentru bunăstarea copiilor.
Pe lângă presiunile asupra prețurilor la alimente și energie, mai mulți analiști spun că sprijinul financiar acordat de stat persoanelor strămutate din Ucraina, alături de revenirea la muncă și în învățământul superior cu prezență fizică după pandemia de Covid, va genera o presiune uriașă pe piața chiriilor, în special în marile orașe.
Copiii români nu au acces la educație
În anul școlar 2020/2021, numărul copiilor sub trei ani înscriși în sistemul de educație timpurie a scăzut cu 5.100 (de la 22.506 la 17.400), iar 97,5% dintre aceștia provin din mediul urban. Rata de înscriere în învățământul preșcolar a scăzut de la 88,6% la 84,5%. Aceste tendințe descendente îngrijorătoare au început în 2016.
Testele naționale organizate în 2022 cu scopul de a depista problemele timpurii de alfabetizare arată rezultate slabe la învățătură în școlile din România.
Rezultatele arată că doar 11% dintre elevii cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani sunt cititori fluenți, în timp ce 42% dintre elevi sunt calificați drept „nefuncționali”, ceea ce se apropie de analfabetism.
Discrepanțele dintre elevii din școlile din mediul rural și cei din mediul urban sunt, de asemenea, semnificative.
Astfel, dacă ne uităm la rezultatele obținute la examenul de evaluare națională, observăm că, deși diferența dintre școlile din mediul urban și cele din mediul rural este puțin mai mică decât în anii precedenți, copiii care merg la școală în mediul rural continuă să obțină rezultate mai slabe decât colegii lor.
Mai mult de o treime au obținut note sub 5 la matematică (36,16% față de 13,95% dintre elevii din școlile urbane), aproape un sfert au obținut note sub 5 la limba română (23,89% față de 7,9% dintre elevii din școlile urbane), iar aproape 30% au obținut o medie sub 5 (29,5% față de 10,05% dintre elevii din școlile urbane).
Ca un efect combinat al multiplelor vulnerabilități legate de accesul la sănătate, educație, servicii sociale și protecție, România se confruntă în continuare cu provocări grave legate de maternitatea timpurie.
Aproape jumătate (45%) dintre mamele sub 15 ani din UE sunt din România
În 2021, au fost înregistrate 745 de nașteri din mame sub 15 ani și 16.997 din adolescente între 15 și 19 ani. Astfel, aproape jumătate (45%) dintre mamele sub 15 ani din UE sunt din România.
Evaluarea situației mamelor minore realizată de Salvați Copiii România6 arată că 4 din 10 mame și gravide minore nu au acces la servicii medicale de specialitate, 8 din 10 au abandonat școala, iar 2 din 10 au mai mult de un copil.
Trebuie, de asemenea, menționat că fetele însărcinate cu vârsta sub 16 ani au nevoie și nu întotdeauna obțin acordul părinților pentru a accesa serviciile de sănătate, ceea ce duce la provocări suplimentare pentru sănătatea lor și a copiilor lor.
Având în vedere creșterea prețurilor la alimente, este de așteptat ca situația copiilor și familiilor vulnerabile să se agraveze.
Rezultatele sondajului Salvați Copiii România privind impactul crizei economice arată că, în toamna anului 2022, aproape jumătate (44%) dintre familiile vulnerabile cu copii nu reușeau să facă față cheltuielilor pentru hrană.
