Mai mulţi minori din centre de plasament din România au fost trimişi sclavi în Ungaria, încă din 2013. Tinerii erau obligaţi să muncească chiar şi 24 de ore pe zi şi erau cazaţi în beciul unei locuinţe. Din primele cercetări reiese că 5 bărbaţi şi o femeie au constituit un grup infracţional prin care au trimis la muncă persoane din medii defavorizate.
Persoanele traficate erau exclusiv din rețeaua centrelor de plasament din județul Covasna, cu complicitatea unor angajați. O parte dintre cei exploatați la împlinirea vârstei de 18 ani când trebuiau sa părăsească centrul erau racolați sub pretextul promisiunii de câștiguri substanțiale, alții erau chiar minori. Pentru a evita o alertă de dispariție a unui minor din centru, angajatul completa documente fictive cu prezența minorului în centru.
Procurorii DIICOT și polițiștii din Covasna au făcut marți trei percheziţii domiciliare în localităţile Ozun şi Chilieni, din judeţul Covasna, într-o cauză privind săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de persoane şi trafic de minori. Din cercetările efectuate a reieşit că, începând din anul 2013, cinci bărbaţi şi o femeie, aflaţi în legătură de rudenie, au constituit un grup infracţional organizat care exploata prin muncă în Ungaria, mai multor persoane – copii și adulți.
„Membrii grupării de crimă organizată au recrutat persoane vulnerabile, cu situaţii financiare dificile şi fără relaţii de familie stabile, pentru a evita astfel riscul de a fi căutate de rude. Astfel, victimele predilecte ale făptuitorilor au fost cele provenite din centrele de plasament, care prin promisiuni false, respectiv salariu de 80.000-100.000 forinţi lunar, cazare şi masă, program de muncă de 8 ore pe zi, 5 sau 6 zile pe săptămână în cadrul unei intreprinderi din Ungaria, au fost uşor de convins şi exploatat”, precizează DIICOT într-un comunicat.
Aceste persoane au fost duse în Ungaria de către doi soţi, care la destinație le-au luat actele și le-au cazat fie într-un imobil impropriu, alături de alte persoane 20-25 de persoane, într-o baracă de scândură, fără mobilier, fie în eciul unei locuinţei, de unde erau transportate la o fabrică de prelucrare a deşeurilor menajere situată într-o altă localitate şi obligate să muncească, arată anchetatorii.
Între 12 și 24 de ore pe zi, șapte zile din șaptePotrivit DIICOT, victimele au fost constrânse, inclusiv prin violenţă, să aibă un program de lucru „la limita suportabilităţii fizice şi psihice”, respectiv „între 12, 18 ore şi chiar 24 de ore, 7 zile pe săptămână” şi un „regim de viaţă inuman”, fiind supravegheate permanent în timpul muncii.
De asemenea, românii exploataţi nu primeau mâncare și nici ajutor medical la nevoie.
Sumele de bani obținute prin munca persoanelor exploatate au fost luate aproape integral de către membrii grupului infracţional organizat.
La finalul lunii noiembrie 2023, anchetatorii români și cei din Budapesta au încheiat un acord Eurojust. Concomitent cu acţiunea desfăşurată în judeţul Covasna, în Ungaria au avut loc cinci percheziţii.
În 12 noiembrie 2024, autorităţile judiciare maghiare i-au reținut pe membrii grupării de criminalitate organizată, precum și pe un alt inculpat, care a acţionat exclusiv pe teritoriul Ungariei.
