Comisia Europeană afirmă că nu poate împiedica Italia să interzică intrarea în apele sale teritoriale a unor bărci de salvare caritabile.
Declarația de vineri (4 noiembrie) vine ca urmare a măsurilor luate de noul guvern de la Roma, condus de Georgia Meloni, pentru a lua măsuri suplimentare de reprimare a operațiunilor de salvare din Marea Mediterană.
Ministerul de interne al lui Meloni a declarat că analizează posibilitatea de a interzice intrarea ambarcațiunilor în apele teritoriale italiene, în baza articolului 19 din Convenția internațională a ONU privind dreptul mării.
Întrebată dacă o astfel de interdicție este legală în conformitate cu legislația UE, Comisia a răspuns că nu are „competența de a decide ce ambarcațiuni pot sau nu pot intra în apele teritoriale ale unei țări”.
Întrebați dacă interdicția de intrare intră în sfera de aplicare a valorilor UE, aceștia au declarat că „salvarea de vieți pe mare este o datorie morală, precum și o obligație legală pentru statele membre în temeiul dreptului internațional”.
Comentariile vin în contextul în care trei ambarcațiuni caritabile încearcă să debarce aproape 1.000 de persoane salvate.
Printre acestea se numără și Ocean Viking al organizației franceze SOS Mediterreanee, cu sediul în Franța.
Ambarcațiunea a salvat 234 de persoane și a trimis prima cerere de port pentru debarcare la 22 octombrie. Neprimind încă niciun răspuns, așteptarea îndelungată este de natură să provoace tensiuni și teamă în rândul celor aflați la bord, dintre care unii sunt copii mici.
„Ne confruntăm cu o urgență absolută”, a declarat Nicola Stalla, de la Ocean Viking, care a descris blocada guvernului italian drept o rușine.
Până în prezent, au fost trimise 20 de cereri de debarcare, dar fără răspuns. Ei cer acum ajutor din partea Franței, Spaniei și Greciei.
Humanity 1, o navă sub pavilion german, are 179 de persoane la bord, în timp ce Geo Barents, operată de Medici fără Frontiere (MSF), are 572.
Această problemă a reînviat apelurile pentru un angajament de solidaritate al președinției franceze a UE de peste vară privind relocarea a aproximativ 10 000 de solicitanți de azil salvați pe mare în statele membre.
Comisia Europeană spune că planul francez de relocare ar putea fi folosit pentru a ajuta cele trei ambarcațiuni blocate.
„Debarcarea după operațiunile de salvare, da, acest mecanism este dedicat acestui lucru”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, atunci când a fost presat.
Dar acest plan de relocare avansează cu încetineală, iar angajamentele de relocare ale statelor UE au fost revizuite între timp la 8.000.
Și doar 38 de persoane din Italia au fost relocate în Franța și Germania în perioada august-octombrie a acestui an.
Între timp, la două zile după ce Meloni a depus jurământul în fruntea guvernului italian, ministrul său de interne, Matteo Piantedosi, a emis o directivă împotriva Ocean Viking și Humanity 1.
El a susținut că cele două ambarcațiuni nu sunt în conformitate „cu spiritul normelor europene și italiene privind securitatea și controlul frontierelor și lupta împotriva imigrației ilegale”.
Într-un interviu acordat cotidianului Corriere della Sera, el a mai spus că Italia „nu poate primi migranți care sunt preluați pe mare de nave străine care operează fără nicio coordonare planificată cu autoritățile”.
Italia vrea acum ca statele cu nave sub pavilion ONG Norvegia și Germania să preia în schimb persoanele salvate. Norvegia este statul de pavilion al navei Ocean Viking, în timp ce Humanity 1 arborează pavilionul german.
La rândul său, Germania spune că Italia trebuie să ofere asistență rapidă celor aflați la bord, menționând că la bordul Humanity 1 se află aproximativ 104 minori neînsoțiți.
„Mulți dintre ei au nevoie de îngrijiri medicale. Am cerut guvernului italian să ofere ajutor rapid”, a declarat ambasada germană, într-un comunicat.
