oți cei 130.000 de funcționari publici din România sunt verificați de către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității pentru a se constata dacă au fost sau nu colaboratori sau lucrători ai fostei Poliții Politice, după cum rezultă dintr-un răpuns primit de G4Media.ro de la CNSAS.
Verificările au loc în baza unei prevederi a Codului Administrativ din 2019 care a stabilit că nu poate fi funcționar public o persoană care a fost ”lucrător al Securității sau colaborator al acesteia, în condițiile prevăzute de legislația specifică.”
Există, deja, două instituții care se remarcă prin numărul de angajați pentru care Consiliul a cerut Curții de Apel București să constate calitatea de colaborator/lucrător: Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și Autoritatea Vamală Română.
Conform unui răspuns trimis G4Media.ro de către Direcția de Comunicare a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), în anul 2023 și 2024 au fost identificați 13 angajați ai Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru care instituția a depus, la Curtea de Apel București, cereri de constatare a calității de colaborator al Securității. Aceștia ar fi încălcat drepturi fundamentale ale celor despre care au semnat note informative.
Alte două acțiuni i-au avut ca pârâți pe angajați din altă instituție subordonată Ministerului Agriculturii – Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură. CNSAS a confirmat că printre cei 15 se află Dorel Chirilă, Nicolae Dorca, Cezar Iulian Marcu, Adrian Cucu Popescu, Cornelia Csatlos, Mircea Ion Ogrin, Magda Cîrstoiu, Mariana Olaru, Richard Corneliu Dima și Florin Cazacu.
Din verificările G4Media.ro, mare parte dintre aceștia sunt șefi de servicii, șefi de birou sau consilieri superiori în cele două instituții. Pentru trei dintre cei de mai sus, Curtea a admis deja acțiunile CNSAS pe fond, restul dosarelor fiind pe rol.
Referitor la existența acestor dosare, Serviciul Relații Publice și Comunicare din cadrul APIA a afirmat că, pentru ocuparea funcției publice, conform Codului Administrativ, angajatul declară pe propria răspundere că nu a fost colaborator/lucrător al Securității, iar APIA ”nu își poate asuma răspunderea și nici nu poate comenta cu privire la declararea necorespunzătoare a adevărului din aceste declarații, întrucât competența de soluționare a acestor acțiuni aparține instanțelor judecătorești”.
Instituția a precizat că, în cazul în care judecătorii vor admite prin decizie definitivă acțiunile CNSAS, pentru funcționarii publici respectivi raporturile de serviciu vor înceta de drept, conform unui articol din Codul Administrativ.
Din raportul de activitate al CNSAS pe anul 2023 reiese că o altă instituție care se confruntă cu un număr mai mare de angajați descoperiți drept colaboratori sau lucrători ai Securității este Autoritatea Vamală Română: cinci angajați – inspectori vamali la Albița, Sculeni, Ilfov, Siret și Moravița.
Identificarea celor de mai sus a avut loc în baza unui articol din noul Cod Administrativ, intrat în vigoare în anul 2019, articol care presupune verificarea tuturor celor 130.000 de funcționari publici din România. Constatarea ulterioară a calității de colaborator/lucrător al fostei Poliții Politice de către instanță va fi echivalentă, conform aceluiași Cod, cu concedierea imediată. Anterior, această prevedere nu exista în lege. Verificările CNSAS au demarat în a doua parte a anului 2022, după cum rezultă din răspunsul transmis GMedia.ro
„(…) Institutia noastra a demarat procedura de verificare pentru aproximativ 130.000 de functionari publici, in conformitate cu art 465, alin 1 lit k din oug nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificarile si completarile ulterioare. Precizam ca oug nr 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, cu modificarile si completarile ulterioare, ce reprezinta cadrul dupa care isi desfasoara activitatea CNSAS, nu prevedea verificarea functionarilor publici”, se arată în răspunsul primit de G4Media.ro
Alți funcționari publici identificați, în 2023, în baza acestui articol, pentru care CNSAS a depus acțiuni la Curtea de Apel București, sunt un consilier superior un șef de serviciu, ambii din cadrul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, un consilier superior din Ministerul Apărării Naţionale și un consilier din Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului.
