În spitalele și unitățile de asistență socială sau medico-socială în care activitatea se desfășoară fără întrerupere, personalul care lucrează lunar în toate cele trei ture va putea primi un spor de 15% pentru orele respective, în locul sporului de noapte.
Regula se va aplica și personalului care lucrează în două ture, în sistem de 12 ore de muncă urmate de 24 de ore libere. Sporul nu va fi inclus în plafonul general de 20%.
Munca prestată în cadrul programului normal în zilele de repaus săptămânal, de sărbătoare legală sau în alte zile nelucrătoare va fi plătită cu un tarif orar majorat cu 30%. Orele astfel plătite nu vor mai fi compensate și cu timp liber.
Gărzile de urgență efectuate în zilele lucrătoare, în afara programului normal, vor fi plătite cu tariful orar corespunzător salariului de bază. Tariful gărzilor de monitorizare va reprezenta 75% din tariful gărzilor de urgență.
Gărzile de urgență efectuate în weekend și în zilele de sărbătoare legală vor fi plătite cu un tarif cu 20% mai mare decât cel aferent salariului de bază.
Medicii care vor asigura urgențele prin chemări de la domiciliu vor primi, pentru perioada de gardă la domiciliu, 40% din tariful orar al salariului de bază, înmulțit cu numărul de ore aferente.
Legea ar urma să intre în vigoare la 1 decembrie 2026
Proiectul prevede că noua Lege a salarizării va intra în vigoare la 1 decembrie 2026, dată la care actuala Lege-cadru nr. 153/2017 ar urma să fie abrogată.
Personalul va fi reîncadrat în noile funcții, grade, trepte profesionale și gradații, în funcție de vechimea în muncă și în specialitate.
Angajații vor putea contesta stabilirea salariilor, sporurilor și a celorlalte drepturi în termen de 20 de zile calendaristice de la comunicarea actului administrativ.
Ordonatorul de credite va avea la dispoziție 30 de zile pentru a răspunde. Persoanele nemulțumite de soluție se vor putea adresa instanței în termen de alte 30 de zile, iar cauzele vor fi judecate de urgență și cu precădere.
Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că solicitările formulate de sindicate ar presupune un impact bugetar suplimentar de aproximativ 20 de miliarde de lei, în timp ce statul ar putea susține cel mult 12,1 miliarde de lei.
