Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a câștigat marți la Curtea Constituțională o contestație față de decizia de a i se lua toate drepturile de fost președinte după ce fusese dovedit definitv și irevocabil colaborator al fostei securități, potrivit surselor Antena 3 CNN.
Traian Băsescu a atacat la Curtea Constituţională, prin intermediul Curţii de Apel Bucureşti, modificările aduse Legii 406/2001, prin care i-au fost retrase privilegiile cuvenite foştilor preşedinţi, printre care şi vilă de protocol de la RA-APPS şi dispozitiv de protecţie al SPP, în urma deciziei privind calitatea sa de colaborator al Securităţii.
Curtea de Apel Bucureşti a admis o cerere a lui Traian Băsescu şi a dispus sesizarea CCR cu excepţia de neconstituţionalitate privind faptul că foştii preşedinţi îşi pierd privilegiile dacă au în justiţie o decizie definitivă că au colaborat cu fosta Securitate comunistă. Sesizarea a fost depusă în 2022.
Conform legii 406/2001, persoanele care au avut calitatea de şef al statului român beneficiază pe durata vieţii de următoarele drepturi:
- folosinţă gratuită a unei locuinţe de protocol, cu destinaţia de reşedinţă, care cuprinde şi un spaţiu cu destinaţia de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier şi un post de secretar;
- o indemnizaţie lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizaţia acordată Preşedintelui României în exerciţiu;
- pază şi protecţie, precum şi folosinţă gratuită a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecţie şi Pază, potrivit reglementărilor în vigoare.
În martie 2022, Traian Băsescu a decis definitiv că Traian Băsescu a fost colaborator al fostei securități.Curtea de Apel Bucureşti a constatat în septembrie 2019 calitatea de colaborator al Securităţii pentru Traian Băsescu. Dosarul în care CNSAS cere constatatea calităţii de colaborator a lui Băsescu a fost înregistrat în mai 2019 la Curtea de Apel Bucureşti.Colegiul CNSAS a aprobat Nota de constatare care conţine descrierea documentelor găsite în diverse dosare despre Traian Băsescu, copii ale notelor informative, atât olografe, cât şi cele redactate de ofiţerul de Securitate în urma discuţiilor cu „sursa”, istoricul dosarului şi corespondenţa dintre diverse instituţii.
