Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a articolului 101 din Codul fiscal, ce constituie temeiul legal pentru impozitarea progresivă a pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor.
Curtea Constituțională a României a decis joi, 19 decembrie, că impozitarea progresivă a pensiilor magistraților este neconstituțională.
Astfel, o altă potențială sursă de venituri pentru bugetul din 2025 a dispărut. Anterior, Banca Mondială spune că măsura va avea un impact neglijabil.
Comunicatul CCR:
În ședința din data de 19 decembrie 2024, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.101 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal sunt neconstituționale.
În esență, Curtea a constatat că, în ceea ce privește modalitatea de calcul a impozitului care se bazează pe partea contributivă și pe partea necontributivă a pensiilor, precum și pe doi indicatori variabili [câștigul mediu salarial brut și câștigul mediu salarial net], textul nu precizează care este în concret modalitatea de calcul a părții contributive, respectiv perioada la care se raportează partea contributivă a venitului din pensii, ceea ce determină încălcarea prevederilor art.1 alin.(5) din Constituție. De asemenea, Curtea a reținut că raportarea la aceiași indicatori variabili se menține și în cazul pensiilor care au doar componentă necontributivă, respectiv pensiile militare. Din moment ce indicatorii folosiți în formula de calcul nu sunt constanți, iar valoarea lor se stabilește anual, o dată cu adoptarea legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv, textul de lege criticat creează premisele pentru ca pensia aflată în plată să fie permanent repusă în discuție și să fie supusă unei recalculări anuale, prin raportare la fiecare nou nivel al câştigului salarial mediu brut și al câștigului salarial mediu net, ceea ce încalcă dispozițiile art.1 alin.(3) și (5), precum și ale art.15 alin.(2) din Legea fundamentală.
Totodată, Curtea a observat că legiuitorul are dreptul de a reglementa formarea, administrarea, întrebuințarea și controlul resurselor financiare ale statului, astfel cum rezultă din prevederile Legii fundamentale, însă acest drept este supus cerințelor constituționale referitoare la principiul legalității și securității raporturilor juridice fiscale, în componenta privind calitatea normelor.
Curtea a constatat că, în aceste condiții, rămân aplicabile dispozițiile Codului fiscal referitoare la cota de impozit de 10% aplicabilă fiecărei surse din fiecare categorie de venit impozabil.
*
Decizia este definitivă și general obligatorie.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
II. De asemenea, Curtea Constituțională a amânat pentru 4 februarie 2025 obiecția de neconstituționalitate a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.79/2024 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
