În țara primarilor, primăriile par să nu aibă un sens administrativ, ci să funcționeze, cu bani de la buget, ca agenții electorale. Asta pentru că o bună parte din ele nu au bani nici pentru plata propriilor salarii – ceea ce înseamnă că nu administrația e făcută pentru cetățeni, ci cetățenii sunt făcuți pentru a justifica existența acestor entități de profit politic.
Situația e păstrată de către partidele de guvernământ tocmai din rațiuni politice – asta deși România are cea mai mare cheltuială cu administrația efectivă: 3% din PIB, la egalitate și pe primul loc cu Ungaria, acolo unde partidul lui Viktor Orban se perpetuează la putere bazându-se tocmai pe salariații din administrație.
Reformă administrativă? ”Niciodată!” – spune Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România.
Un număr de 651 de comunele din România (23% din primăriile rurale) nu au avut în anul 2022 venituri proprii nici măcar pentru a plăti salariile. Vasluiul a excelat la acest capitol, cu 57 (peste 70% din totalul de 81 de comune din județ), aflate în această situație disperată.
De asemenea, bugetele a 412 comune (15% din primăriile rurale) din România au consemnat venituri proprii mai mici decât subvențiile primite de la bugetul central, conform calculelor realizate de CursdeGuvernare.ro, pe baza datelor deținute de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației Teritoriale (MLPAT).
Materialul integral poate fi citit pe Curs de guvernare.ro.
