Alimentarea cu apă este asigurată cu restricţii din cauza secetei în 658 de localităţi, din care 270 nu au sisteme centralizate de apă şi au fântâni secate, iar două râuri – Glavacioc şi Sabar – din zona hidrografică Argeş-Vedea au secat complet, a anunţat, luni, Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR) pe pagina sa de Facebook.
Cele mai afectate sunt localităţile din judeţele: Botoşani, Vaslui, Iaşi şi Vrancea.
„În prezent, 388 de localităţi, din care 8 oraşe/municipii (Târgu Lăpuş, Hârlău şi parţial oraşele Novaci, Paşcani, Târgu Neamţ, Solca, Dorohoi şi municipiul Iaşi) dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă şi sunt afectate de deficitul rezervei de apă, alimentarea cu apă fiind asigurată cu dificultate, cu restricţii/intermitent în anumite intervale orare”, se menţionează în comunicatul postat de ANAR.
Astfel, judeţele cele mai afectate sunt: Botoşani – 114 localităţi, Iaşi – 85 localităţi, Vrancea – 36 localităţi, Gorj – 28 localităţi, Bacău – 17 localităţi, Bihor – 15 localităţi, Neamţ – 13 localităţi, Maramureş şi Galaţi -11 localităţi, Vaslui -10 localităţi, Mehedinţi – 9 localităţi, Dâmboviţa şi Argeş – 7 localităţi, Braşov şi Giurgiu – 6 localităţi, Hunedoara – 4 localităţi, Olt – 3 localităţi, Teleorman şi Suceava – 2 localităţi, Caraş-Severin şi Dolj -1 localitate.
Potrivit ANAR, seceta prelungită a afectat 270 de localităţi care nu dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă, ci doar de surse individuale, au fântânile secate. Cele mai multe localităţi aflate în această situaţie sunt în judeţele: Botoşani -154 localităţi din care şi Municipiul Dorohoi, Vaslui – 60 localităţi, Bacău – 18 localităţi, Neamţ – 12 localităţi, Iaşi – 7 localităţi, Galaţi – 5 localităţi, Olt, Prahova şi Suceava -3 localităţi, Mehedinţi, Vrancea şi Gorj – 1 localitate.
De asemenea, două râuri, râul Glavacioc (staţia hidrometrică Crovu) şi râul Sabar (staţia hidrometrică Poenari), din spaţiul hidrografic Argeş-Vedea, au secat complet.
Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri de acumulare este de 75%, ţinta stabilită pentru sfârşitul lunii august, iar volumul este de 3,27 miliarde de metri cubi de apă, în scădere faţă de cât era la începutul lunii iulie (3,5 miliarde de metri cubi de apă).
În ceea ce priveşte debitele Dunării la intrarea în ţară, acestea sunt în jurul valorii de 2.900 mc/s şi vor ajunge în data de 2 septembrie la 2.600 mc/s, fiind sub media multianuală a lunii august (4.300 mc/s) şi septembrie (3.800 mc/s). În august 2022, debitele Dunării erau în jurul valorii de 1.750 mc/s. Minimul istoric a fost atins în anul 2003 la valoarea de 1.500 mc/s, precizează ANAR.
Sectoarele de pe fluviul Dunărea şi braţele acestuia (Măcin, Borcea, Chilia, Tulcea şi Sulina), aferente a 49 localităţi, se află în faza de atenţionare-avertizare.
De asemenea, 42 de sectoare din cele 120 de secţiuni de monitorizare ale secetei (relevante pentru folosinţele de apă) se află sub debitele minime necesare satisfacerii cerinţelor de apă.
Potrivit sursei citate, la această dată, pentru centrala nucleară Cernavodă, nu sunt probleme privind alimentarea cu apă.
„Nivelul Dunării de la mira de la staţia hidrometrică Cernavodă este de -1,14 metri, până la aplicarea treptei I de restricţii, există o diferenţă de nivel de 48 cm”, au precizat specialiştii ANAR în comunicatul postat pe reţeaua de socializare.
