ACTUALITATELOCALULTIMA ORĂ

Cadrele didactice din județ mai preocupate de vacanțe exotice pentru elevi și țopăieli folclorice decât prevenirea consumului de droguri

Cadrele didactice din județ mai preocupate de vacanțe exotice pentru elevi și țopăieli folclorice decât prevenirea consumului de droguri.  Ce este drept activitățile extrașcolare dau bine în CV-ul unui profesor și atunci are cu ce deschide ușa către superiori. În județul Suceava, în urmă cu câțiva ani un elev minor de la Colegiul Național Petru Rareș din Suceava a decedat pentru că a consumat etnobotanice.  La Spital medicii nu au mai putut face nimic pentru simplul motiv că întreg aparatul gastric era complet distrus.  Dar au fost cazuri când elevi au fost și reținuți însă despre aceste situații nicio persoană din învățământul sucevean nu a vorbit.

Se fac publice fel de fel de activități extrașcolare care dau bine în poze.

Lupta cu drogurile în unitățile de învățământ o poartă doar polițiștii.  Ei sunt cei care fac acțiuni de prevenire.

Inspectorii școlari ca și cadrele didactice sunt mai preocupați de activitățile extrașcolare decât să le vorbească elevilor de cât de dăunător este consumul de droguri.

Acest flagel s-a extins la mai toate școlile și liceele din județ inclusiv unitățile de învățământ de prestigiu.

Niciun inspector școlar și niciun cadru didactic nu le-a vorbit elevilor despre tendința și evoluția drogurilor în mediul preșcolar.

Consumul de droguri în școli este o problemă majoră de siguranță națională în România, înregistrându-se o scădere a vârstei de debut a consumului, uneori chiar la 11-12 ani.

În România, pe măsură ce numărul consumatorilor de droguri crește, vârsta acestora scade ajungând chiar și la 11-12 ani. Factorii favorizanți sunt violența domestică, destrămarea familiilor, bullyingul, abandonul școlar.Consumul de droguri în școli este o problemă tot mai greu de prevenit și monitorizat. Agenția Națională Antidrog, care avea mai puțin de 300 de angajați și care în 20 de ani și-a dovedit ineficiența, a fost desființată in 2024 și înlocuită cu Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor, aflată în subordinea primului ministru.

Școlile din România au un deficit major de consilieri și psihologi

În România, pe măsură ce numărul consumatorilor de droguri crește, vârsta acestora scade, ajungând chiar și la 11-12 ani. Factorii favorizanți sunt violența domestică, destrămarea familiilor, bullyingul, abandonul școlar și, nu în ultimul rând, evadarea din realitate în spațiul online. În multe cazuri, părinții nu conosc semnele care să indice suspiciunea consumului de droguri, de la schimbări bruște în comportamentul copilului la agresivitate sau refuzul de a comunica.

Tratamentul de specialitate, reabilitarea, reintegrarea socială şi recuperarea sunt termeni pe care îi auzim tot timpul atât din gura politicienilor, cât și a autorităților învestite cu aceste sarcini, dar lucrurile se opresc aici.

Cei mai mulți elevi sunt de acord cu introducerea cursurilor antidrog în programa școlară

Un studiu realizat de organizația Salvați Copiii arată că trei din zece minori știu pe cineva care a consumat droguri, fie din familie, fie din cercul de prieteni.

Aproape 80% dintre români sunt nemulţumiţi de acţiunile autorităţilor în ceea ce priveşte combaterea consumului de droguri, conform unui sondaj realizat de INSCOP în iunie 2024.

Potrivit aceleiași surse, cei mai mulți cred că soluțiile împotriva consumului de droguri sunt înăsprirea pedepselor pentru traficanți (legislația în vigoare prevede pedepse între 15 și 20 de ani pentru traficul de droguri de mare risc) și înăsprirea controalelor la frontieră, în timp ce doar 9,8% cred în campaniile de informare pentru a preîntâmpina riscurile consumului de stupefiante și doar 8,9% indică îngrijirea mai bună a consumatorilor de droguri pentru a scăpa de dependenţă. Ultimii doi indicatori ne arată cât de puțină încredere au mai ales părinții în planurile, strategiile, angajamentele autorităților care au rămas de-a lungul timpului doar pe hârtie.

Deși pericolul acestui flagel a fost pe ordinea de zi a ședințelor Consiliului Suprem de Apărare a Țării de-a lungul anilor, nu a condus la elaborarea unor strategii coerente care să diminueze traficul, deținerea și consumul de droguri.