Bomba dosarului achiziției de vaccinuri din perioada pandemiei a explodat, iar urmările se fac simțite pe scena politică românească. Primul nume care va avea de suferit în urma acestui dosar este cel al fostului premier, Florin Cîțu.
Conform surselor Realitatea Plus, Partidul Național Liberal a luat decizia să supună la vot ridicarea imunității parlamentare a lui Florin Cîțu. Numele fostului premier apare în dosarul achizițiilor de vaccinuri anti-Covid-19 din perioada pandemiei,
Florin Cîțu este în prezent senator din partea Partidului Național Liberal, dar iată că acum imunitatea sa parlamentară este amenințată de viitorul vot din PNL.
Imediat după votul în ceea ce-l privește pe Cîțu, PNL va aplica prevederile statutare, în funcție de evoluția și starea procesuală, mai spun sursele Realitatea Plus.
Dosarul achiziției de vaccinuri din pandemie, un dosar cu nume grele și cu un prejudiciu record de 1 miliard de euro
DNA iese la rampă cu dosarul achizițiilor de vaccinuri din pandemie. Se cere ridicarea imunității pentru premierul din perioada respectivă, dar și pentru foștii miniștri. Este vorba despre o mega anchetă într-un dosar cu un prejudiciu de 1 miliard de euro. În dosar s-au cerut de la Guvernul României documente, chiar documente clasificate din şedinţele de guvern.
Tunul dat de băieții deștepți în pandemie iese la iveală. Vizați sunt doi foști miniștri ai Sănătății – Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, dar și fostul premier din acea perioadă – Florin Cîțu, actual senator.
Precizăm că miniștrii și foștii miniștri nu pot fi urmăriți penal fără cerere din partea Camerei pentru cei care sunt parlamentari, ori a Președintelui țării pentru cei care nu sunt parlamentari (art. 109 alin. 2 Constituție), iar ulterior nu pot fi reținuți, arestați, percheziționați sau trimiși în judecată fără încuviințarea Camerei din care fac parte (art 13 alin. 3 Legea 115/1999); odată trimis în judecată, ministrul este automat suspendat din funcție, potrivit legii.
Ioana Mihăilă este cercetată pentru infracţiune de abuz în serviciu, Vlad Voiculescu – două infracţiuni de abuz în serviciu, iar Florin Cîțu – complicitate la abuz în serviciu.
„În conformitate cu prevederile constituționale și legale, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție referatul cauzei, în vederea sesizării Președintelui României și Senatului României pentru formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale față de trei persoane, cu privire la săvârșirea unor infracțiuni de abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, forma participației penale fiind autoratul și, respectiv complicitatea.
Solicitarea Direcției Naționale Anticorupție referitoare la efectuarea urmăririi penale față de persoanele respective are în vedere împrejurarea că, în acest moment, există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
La data de 17 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat Strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării și distribuției vaccinurilor împotriva COVID-19 prin care propunea o abordare centralizată pentru achiziția unor opțiuni viabile de vaccinuri și care a presupus negocierea de către Comisia Europeană a unor acorduri de achiziție anticipată cu producătorii de vaccinuri în numele statelor membre.
Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcție de numărul populației, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populație revenea statelor membre.
De precizat este faptul că statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de 5 zile de la notificare, o clauză de „opt-out”, astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuție pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite.
În prezenta cauză, în contextul menționat mai sus, sunt cercetate aspecte legate de modalitatea în care, în perioada ianuarie – mai 2021, persoane din Guvernul României, cu încălcarea dispozițiilor legale și în lipsa oricăror documente/analize care să ateste necesitatea achiziției, ar fi contractat un număr mult mai mare de doze de vaccin (Pfizer ¬și Moderna), în condițiile în care numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane.
Concret, deși dozele de vaccin contractate anterior datei de 01 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane, două dintre cele trei persoane față de care se solicită formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale, beneficiind de ajutorul celei de a treia, ar fi tranzacționat și ordonanțat la plată achiziția în plus a cantității de 52.805.690 doze de vaccin, în valoare totală de 1.005.498.687 euro, la care se adaugă TVA, sumă care constituie un prejudiciu adus bugetului statului.
La solicitările transmise au fost atașate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, precum și dosarul de urmărire penală, în copie, compus din 27 de volume.
Prezentele demersuri în vederea efectuării urmăririi penale intră sub incidența prevederilor art. 2941 și art. 305 alin. (4) din C.pr.pen., cu referire la procedura reglementată în Legea nr. 115/1999, republicată, privind responsabilitatea ministerială.
Persoanele față de care s-a solicitat sesizarea Președintelui României și Senatului României pentru formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Precizăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. (1) din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019”, a transmis DNA.
