Pelerinaj de amploare în Arhiepiscopia Sucevei: Brâul Maicii Domnului și moaștele Sfântului Ioan Rusul, aduse spre închinare la hramul mănăstirii
Credincioșii din întreaga țară sunt
așteptați în perioada 28–31 august la o serie de evenimente liturgice deosebite prilejuite de hramul mănăstirii. Momentele centrale ale sărbătorii vor fi marcate de aducerea raclei cu Brâul Maicii Domnului din Grecia, o procesiune solemnă cu icoana „Prodromița” și lăsarea definitivă a unui fragment din moaștele Sfântului Ioan Rusul în așezământul monastic.
Brâul Maicii Domnului
Brâul Maicii Domnului este una dintre cele mai cunoscute odoare ale creștinătății răsăritene. Potrivit tradiției, acesta a fost țesut de Maica Domnului din fire de cămilă și dăruit Sfântului Apostol Toma în momentul Adormirii sale.
A fost păstrat inițial de două femei din Ierusalim, iar mai târziu a fost dus la Constantinopol, în timpul împăratului Arcadie (395-408). În ziua de 31 august, a fost așezat într-o raclă și păstrat mai întâi în Biserica Sfinților Apostoli, apoi în Biserica din Vlaherne.
Unul dintre cele mai cunoscute episoade legate de cinstitul odor este vindecarea împărătesei Zoe, soția împăratului Leon cel Înțelept. După ce a visat-o pe Maica Domnului, împărăteasa a cerut deschiderea raclei, iar după ce Brâul a fost așezat peste ea s-a vindecat. În semn de recunoștință, Zoe l-a împodobit cu fir de aur.
Începând din secolul al 12-lea, Brâul a fost împărțit în mai multe fragmente, care au ajuns în diferite locuri din lumea creștină. O parte importantă se păstrează la Mănăstirea Vatopedu din Sfântul Munte Athos, precum și la Mănăstirea Kato Xenia.
De-a lungul secolelor, Cinstitul Brâu a fost purtat în procesiuni, mai ales în perioade de epidemii și încercări, credincioșii cinstindu-l și cerând prin rugăciune mijlocirea Maicii Domnului. În 1813, fragmentul păstrat la Vatoped a fost adus în Țara Românească în timpul unei epidemii de ciumă.
Scurt istoric
Mănăstirea, situată în minunatul loc numit Poiana Sfântului Ioan, este amplasată pe vechea locație a Bisericii „Sfântul Ioan Bogoslovul”.
Potrivit actului de sfințire, „lucrările au început în vremea păstoririi vrednicului de pomenire Înaltpreasfințitului Părinte Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, în vara anului 2015, sub stăreția și strădania arhim. Mihail Balan, care a condus și supravegheat lucrările, împreună cu osteneala călugărilor și a credincioșilor închinători și binefăcători, în locul în care, potrivit tradiției, a existat un schit de lemn până în perioada Primului Război Mondial, cunoscut ca fiind Schitul Sfântului Ioan Blagoslovul”.
„Înălțarea din temelie a noului așezământ monahal a început la 26 august 2016. Arhitectura bisericii este specifică zonei, fiind proiectată de vrednicul de pomenire arhitect Gheorghe Bratiloveanu. La intrare în incinta mănăstirii a fost ridicată o frumoasă clopotniță împodobită cu pictură, amintind de arhitectura moldovenească a epocii Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. Biserica este zugrăvită în interior și exterior de către cunoscuții și apreciații zugravi bisericești Vasile și Ramona Isar, iar lucrările s-au desăvârșit sub coordonarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților.”
Hramul sfântului lăcaș este sărbătorit în fiecare an la 30 august, ziua de cinstire a Sfântului Ierarh Ioan de la Râșca și Secu, Episcopul Romanului.
