Premierul Ilie Bolojan susține că România a făcut pași importanți în reducerea deficitului bugetar, potrivit celor mai recente date Eurostat. Scăderea vine după măsuri fiscale, limitarea cheltuielilor și utilizarea fondurilor europene. Cu toate acestea, șeful Guvernului avertizează că economia are încă nevoie de reforme și sacrificii pentru a evita revenirea la vechile dezechilibre.
România a înregistrat o diminuare semnificativă a deficitului bugetar, însă provocările economice rămân majore. Premierul Ilie Bolojan a transmis că rezultatele recente confirmă eficiența măsurilor adoptate de Executiv, dar a subliniat că țara se află încă într-o etapă delicată. În opinia sa, consolidarea fiscală trebuie continuată pentru ca finanțele publice să devină sustenabile, iar economia să se bazeze mai mult pe investiții și competitivitate decât pe împrumuturi costisitoare.
Deficitul bugetar al României a scăzut, potrivit datelor Eurostat
Conform informațiilor publicate de Eurostat, deficitul total al României, calculat după metodologia europeană, a coborât de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025. Este una dintre cele mai ample ajustări bugetare înregistrate la nivel european în ultimul an.
Premierul Ilie Bolojan a explicat că această evoluție a fost posibilă prin măsurile aplicate în a doua parte a anului trecut, care au vizat reducerea cheltuielilor publice și creșterea veniturilor la bugetul de stat. În plus, absorbția fondurilor europene și recalibrarea investițiilor prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au contribuit la îmbunătățirea indicatorilor fiscali.
Totuși, în spațiul public au apărut și opinii potrivit cărora unul dintre factorii importanți care au influențat scăderea deficitului îl reprezintă întârzierea adoptării Bugetului pentru 2026. În lipsa acestuia, multe instituții publice și structuri ale statului au funcționat cu cheltuieli limitate, ceea ce a redus temporar presiunea asupra bugetului.
România trebuie să renunțe la modelul bazat pe datorii
Șeful Guvernului a declarat că România s-a confruntat ani la rând cu un model economic nesustenabil, în care statul a cheltuit constant peste posibilități. Acest mecanism a dus la acumularea unei datorii publice tot mai mari și la costuri ridicate pentru plata dobânzilor.
Potrivit premierului, doar în acest an, cheltuielile cu dobânzile la împrumuturile contractate anterior se ridică la aproximativ 60 de miliarde de lei. Suma este comparabilă cu valoarea unor investiții majore în infrastructură, precum construcția Autostrăzii Moldovei.
Ilie Bolojan consideră că reducerea deficitului nu reprezintă un scop în sine, ci o condiție esențială pentru redresarea economiei. Fiecare punct procentual eliminat din deficit ar însemna aproximativ 20 de miliarde de lei economisiți, bani care ar putea fi redirecționați către proiecte de dezvoltare, servicii publice și investiții strategice.
Premierul Ilie Bolojan îndeamnă românii la noi sacrificii
În mesajul publicat pe Facebook, premierul a mulțumit cetățenilor pentru răbdare și pentru eforturile suportate într-o perioadă economică dificilă. El a insistat că ajustările actuale sunt necesare pentru a evita transferarea poverii financiare asupra generațiilor viitoare.
Totodată, Ilie Bolojan a transmis că România începe să recapete controlul asupra economiei și că direcția actuală trebuie menținută. În opinia sa, o corecție fiscală rapidă ar putea reduce costurile de împrumut ale statului și ar crea premisele unei creșteri economice sănătoase.
Mesajul său s-a încheiat cu un avertisment clar: „Ar fi păcat să ne întoarcem de unde am plecat”. Declarația sugerează că Guvernul intenționează să continue măsurile de disciplină bugetară, chiar dacă acestea presupun costuri sociale și economice pe termen scurt.
Ce urmează pentru economia României
Reducerea deficitului bugetar este un semnal pozitiv pentru piețele financiare și pentru partenerii europeni, însă România rămâne statul cu cel mai ridicat deficit din Uniunea Europeană. În perioada următoare, autoritățile vor trebui să mențină echilibrul dintre consolidarea fiscală și susținerea economiei reale.
Succesul acestui proces va depinde de investiții eficiente, creșterea absorbției fondurilor europene și capacitatea Guvernului de a implementa reforme fără a afecta puternic nivelul de trai al populației.
