Ilie Bolojan, președintele interimar al PNL, a vorbit vineri, într-o conferință de presă, despre situația fiscal-bugetară a României și stadiul negocierilor dintre partide pentru formarea noului guvern.
Declarații Ilie Bolojan:
Suntem la finalul unei săptămâni de discuții legate de programul de guvernare, de formarea guvernului și cred că e corect să vă prezint onest în ce situație se găsește România, cum am ajuns aici și ce e de făcut.
Suntem într-o situație complicată, dar aș vrea să definesc câțiva indicatori.
Avem un deficit bugetar foarte mare, adică diferența dintre veniturile pe care le încasăm și cheltuieli e cea mai mare din Europa. Anul trecut a fost de 9,3% din PIB, deci unul foarte mare, acumulat pe mai mulți ani. E o presiune pe contractarea de credite, plata dobânzilor.
Anul trecut, de exemplu, am cheltuit cu 152 de miliarde de lei mai mult decât am avut total venituri la bugetul de stat – 575 de miliarde, diferența fiind acoperită de creditele contractate de România. Și în anii anteriori am cheltuit mult mai mult, dar anul trecut diferența a fost cea mai mare – peste 30 de miliarde de euro.
Avem un efect de creștere accelerată a datoriei externe și a costurilor de finanțare. Datoria publică a României a ajuns anul trecut la aproape 55% din PIB, iar la finalul acestui an ar putea ajunge la aproape 60%.
Contractarea de credite mari și această accelerare a creșterii gradului de îndatorare pe bună dreptate a îngrijorat piețele și investitorii și asta se transferă în valoarea dobânzilor pe care România le plătește pentru aceste credite.
Față de media UE, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la o sumă foarte mare – 2,3% din PIB. Asta înseamnă că anul trecut am plătit dobânzi de circa 40 de miliarde de lei, deci 8 miliarde de euro, și anul acesta vom plăti mai mult.
Dacă nu se corectează acest deficit, spațiile pe care le va avea la dispoziție (Guvernul) vor fi tot mai mici. Măsurile trebuie să aibă în vedere reducerea acestui deficit, care nu poate fi făcută decât printr-o combinație de creștere a veniturilor și de scădere a cheltuielilor.
Depindem de accesarea fondurilor europene, dar avem o absorbție scăzută
Avem PNRR de 28 miliarde euro la dispoziție. Am încasat până acum 10,7 miliarde. Termenul final pentru a trage banii e august 2026. Pentru a ne asigura investițiile în continuare, situația impune o urgență
Al doilea program important e coeziunea. Și aici avem o absorbție scăzută, dar măcar e mai mult timp la dispoziție
Avem o balanță comercială foarte dezechilibrată, importăm mult mai mult decât exportăm.
Am avut cheltuieli care nu au ținut seama de venituri. În 2024, față de 2023, veniturile a crescut cu 10%, cheltuielile au crescut cu 19%.
Pe ce s-au dus banii? Salariile bugetarilor au crescut peste rata inflației și veniturile statului. În 2024, față de 2023, au crescut cu 24%. În anumite sectoare avem prea mulți angajați, există privilegii, există instituții unde fondurile de salarii pot fi corectate.
Avem o creștere de cheltuieli cu pensiile care nu a ținut cont de venituri. Avem pensia medie de 550 euro, dar în justiție pensia e de 5.000 de euro.
Facem comparație și între cheltuielile de la noi și din alte țări. În sănătate și educație suntem sub medie, dar în administrația publică și siguranță publică suntem peste medie.
Prea puțini oameni muncesc față de câți beneficiază
Avem o problemă destul de mare pentru că prea puțini oameni muncesc față de câți beneficiază. Din populația activă, aproape 33%, adică 4 milioane de oameni, nu sunt în activitate. Suntem pe penultimul loc în Europa.
Din cauza pensionărilor anticipate, jumătate din cei între 55 și 64 de ani nu sunt în activitate, deși e o vârstă la care primează experiența și înțelepciunea
Cheltuielile de investițiile au crescut substanțial. Anul trecut au crescut cu 19%, un lucru bun. În anii viitori fi o provocare și o necesitate
Avem venituri scăzute din cauza unei legislații permisive, proaste, a performanței proaste a administrației. Avem o lege permisivă a insolvenței. Se poate face optimizare fiscală. Avem o impozitare foarte redusă, inechitabilă uneori, a proprietăților
Guvernul care va veni e obligat să aplice o corecție. Trebuie să spunem deschis că nu există soluții simple. Cei care promit soluții magice sunt niște falși profeți. Putem repara ce e greșit, atacând constant fiecare lucru greșit și îmbunătățind mereu ce facem zilnic.
Nu ne mai permitem să spunem lucruri care nu pot fi făcute. Vor fi măsuri de corecție care majoritatea nu sunt populare, dar sunt necesare. Adversari noștri nu sunt partidele, ci incompetența, lipsa responsabilității și a bunul simți, indolența.
Avem măsuri de urgență și măsuri pe termen mediu. E vorba de urgentarea accesării de fonduri europene, să renegociem planul după care accesăm fondurile, că anumite ținte nu mai pot fi urmărite. Jaloanele să fie cât mai repede îndeplinite. Trebuie înlocuite cât mai repede proiectele care nu mai pot fi terminate. Sunt multe în domeniul sănătății.
Trebuie să susținem măsuri de debirocratizare.
O altă urgență e recâștigarea încrederii piețelor financiare, inclusiv Comisia Europeană.
Estimez că niciun guvern care va veni nu va putea evita creșteri de taxe și impozite. Trebuie să scădem urgent cheltuielile statului, dar reducerile nu se pot face de o zi pe alta.
O amânare a investițiilor sau chiar anulare a unora va fi obligatorie
Sinecurile publice trebuie eliminate. Mă gândesc la un comitet pe lângă Eximbank, care a crescut de la 7 la 19 oameni
Investițiile trebuie prioritizate, nu e totuna dacă o investiție zace nefolosită sau e folosită de mulți oameni
Trebuie să creștem veniturile statului. Nu vom putea evita creșterea impozitului pe proprietăți, dar va intra în vigoare anul viitor.
Trebuie să evităm evaziunea fiscală. Când se ajunge la depășirea bunului simt, trebuie înăsprită legislația în domeniu. Altfel, prin măriri de taxe, îi lovim tot pe cei care plătesc deja.
Trebuie găsite mecanisme de taxare prin care cei care fac profituri bune în România să plătească.
Sper ca săptămâna viitoare negocierile să fie închise
