Construcţia Bisericii ,,Izvorul Tămădurii,, de la Mănăstirea Sihăstria Putnei începe în anul 2002, datorită spaţiului insuficient pentru credincioşi în biserica Bunavestire. Ridicată în stil ştefanian, biserica păstrează delimitarea specifică: altar, naos, pronaos, pridvor şi un pridvor (exonartex) deschis. Din decembrie 2007, în biserică se oficiază slujbele din zilele de duminici şi mari sărbători.
Biserica are ca hramuri „Izvorul Tămăduirii” (vineri în Săptămâna Luminată) şi „Sfântul Serafim din Sarov” (2 ianuarie şi 19 iulie). Demisolul bisericii adăposteşte – pe lângă camerele de spovedanie şi spaţiul rezervat copiilor – şi un paraclis cu hramul „Sfinţii şi Drepţii Părinţi Ioachim şi Ana” (9 septembrie).
,,Lucrarea oamenilor a fost zidirea din piatră, lemn și culoare. Făcută cu ajutorul celor care, neluători aminte la cei ce defaimă, au adăugat sprijinul lor la jertfa monahilor, în frunte cu părintele stareț Nectarie, pentru a zidi o Casă Domnului.,, arata sihastriaputnei.ro.
Biserica este în faza de pictură, fiind deja finalizată pictura altarului şi a naosului. Se ostenesc cu această lucrare sfântă Liviu Dumbravă, Constantin Buraciuc, Adrian Bernat şi ucenicii lor Gheorghe, Ioan şi Dumitru. O compoziţie originală şi profund teologică are icoana hramului, Izvorul Tămăduirii.
Credincioşii se pot închina şi la moaştele mai multor sfinţi, aşezate spre cinstire în două racle. Dintre relicvele sfinte adăpostite în biserica Izvorul Tămăduirii amintim: lemn din Sfânta Cruce, părticele de la Sfântul Ioan Botezătorul, Sfinţii Ierarhi Nectarie din Eghina, Ignatie Briancianinov, Modest, Luca al Crimeii, Sfinţii Mucenici Pantelimon, Ciprian, Iacov Persul, Sfintele Muceniţe Ecaterina, Varvara, Anastasia, Sfinţii Cuvioşi Părinţi Teodosie cel Mare, Ioanichie cel Mare, Siluan Athonitul, Lavrentie de la Cernigov, sfinţi de la Lavra Pecersca, şi altele.
Ridicarea lăcașului de cult a venit ca o necesitate liturgică deoarece Biserica Buna Vestire nu mai făcea față numărului mare de credincioşi prezenți la slujbe.Mii de credincioși din toată țara au participat duminică, 27 august 2017, la sfințirea bisericii noi a Mănăstirii Sihăstria Putnei.
Mănăstirea are o istorie veche şi nouă, deopotrivă. O istorie veche, întrucât de începuturile sihăstriei de la Putna ne despart aproape 600 de ani. Din chiar vremea binecredinciosului domn Ştefan cel Mare şi Sfânt există o menţiune care vorbeşte despre momentul inaugural al vieţii de sihăstrie de aici. Nimic spectaculos, totuşi: un tătar botezat şi mai apoi călugărit în obştea Putnei sub numele de Atanasie se retrage în munţi pentru a-şi primeni cu bună cuviinţă haina sufletului.
L-au urmat şi alţi monahi, care au construit chilii, o bisericuţă de lemn, apoi o biserică mai mare de piatră, cu hramul „Buna Vestire”.
Mănăstirea Sihăstria Putnei cunoaşte şi o istorie mai nouă. Explicaţia? Între istoria mai veche şi cea nouă există o istorie dureroasă… După câteva secole de existenţă liniştită, ultimii ani ai veacului al XVIII-lea aduce încetarea vremelnică a lucrării rugăciunii în aceste locuri, stăpânirea habsburgică instalată în 1775 în Bucovina închizând acest aşezământ. În urmă a rămas doar pustiul şi, curând, aşezâmântul s-a transformat în ruine…
Însă dorul după Dumnezeu este cea mai puternică formă de memorie, care se transmite din generaţie în generaţie. Şi, cum s-a întâmplat de atâtea ori în istoria Bisericii, locurile marcate de şederea şi rugăciunile sfinţilor au renăscut chiar şi din cenuşă. Aşa s-a întâmplat şi cu Sihăstria Putnei.
În 1990 viaţa monahală se reia în vechea Sihăstrie şi, cu multă rugăciune, râvnă şi entuziasm tineresc, ruinele au fost transformate în biserici, chilii, ateliere. Obştea a cunoscut o creştere constantă, numărând în prezent 56 de viețuitori. Viaţa mănăstirii este chinovială (de obşte), părinţii şi fraţii mănăstirii petrecându-şi timpul zilei, după vechea rânduială, o parte în slujbă la biserică, o parte la diferite ascultări (munci) şi o parte pentru rugăciune privată şi odihnă.
Bisericile
Mănăstirea Sihăstria Putnei are 4 locaşuri de închinăciune: 2 capele micuţe, cu hramurile „Sfântul Ioan Evanghelistul” şi „Acoperământul Maicii Domnului”, biserica „Buna Vestire” ridicată pe amplasamentul locaşului existent înainte de desfiinţarea mănăstirii de către habsburgi. Cel de-al patrulea locaș de închinare este biserica mare, cu hramul „Izvorul Tămăduirii”. Construcția bisericii a început în anul 2002, iar 15 ani mai târiu, în anul 2017, au fost încununate jertfa și dragostea depuse la ridicarea acesteia, prin slujba de sfințire.
Slujirea de la mănăstire
Rostul monahului în această lume, după tradiţia creştin-ortodoxă, este acela de a lucra pentru mântuirea proprie şi de a se ruga pentru pacea lumii şi mântuirea tuturor oamenilor.
Însă căutarea şi dorul monahilor se dovedeşte a fi acelaşi cu al mirenilor, chiar dacă cei din urmă nu se pot dedica acestui scop la fel de mult. Şi, cum s-a întâmplat de multe ori în istorie, când „pustiul a devenit oraş”, şi Mănăstirea Sihăstria Putnei a devenit un loc căutat de pelerini, pentru slujbele săvârşite aici, pentru un sfat de la părinţii duhovnici sau pentru un ceas de linişte.
,,În măsura posibilităţilor, ne străduim să fim gazde bune, oferind pelerinilor ceea ce avem noi: aerul curat de munte, frumuseţea slujbelor noastre şi o masă tuturor celor care bat calea până la noi. Ospitalitatea nu este o slujire uşoară ( cere organizare, efort, cheltuială) însă bucuria pelerinilor devine şi bucuria noastră,, arata monahii manastirii.
