Numită şi „Biserica de la izvor”, ea se găseşte pe partea stângă, la 200 de metri înainte de intrarea în mănăstire. Lângă biserică se află izvorul Stareţului Sila, de unde foarte mulţi credincioşi vin şi iau cu credinţă apă binecuvântată, izvorul fiind străjuit de o cruce de piatră.
Biserica, de proporţii reduse, este ridicată din lemn de brad, îmbinat în tehnica numită „coadă de rândunică”.
Numită şi „Biserica de la izvor”, ea se găseşte pe partea stângă, la 200 de metri înainte de intrarea în mănăstire. Lângă biserică se află izvorul Stareţului Sila, de unde foarte mulţi credincioşi vin şi iau cu credinţă apă binecuvântată, izvorul fiind străjuit de o cruce de piatră.
Biserica, de proporţii reduse, este ridicată din lemn de brad, îmbinat în tehnica numită „coadă de rândunică”.
Hramurile acestui sfânt locaş sunt: Acoperământul Maicii Domnului (1 octombrie) şi Cuvioşii Sila, Paisie şi Natan (19 iulie), slujba de sfinţire fiind săvârşită de de către Înaltpreasfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, la data de 18 iulie 2010.
Bisericile
Mănăstirea Sihăstria Putnei are 4 locaşuri de închinăciune: 2 capele micuţe, cu hramurile „Sfântul Ioan Evanghelistul” şi „Acoperământul Maicii Domnului”, biserica „Buna Vestire” ridicată pe amplasamentul locaşului existent înainte de desfiinţarea mănăstirii de către habsburgi. Cel de-al patrulea locaș de închinare este biserica mare, cu hramul „Izvorul Tămăduirii”. Construcția bisericii a început în anul 2002, iar 15 ani mai târiu, în anul 2017, au fost încununate jertfa și dragostea depuse la ridicarea acesteia, prin slujba de sfințire.
Slujirea
Rostul monahului în această lume, după tradiţia creştin-ortodoxă, este acela de a lucra pentru mântuirea proprie şi de a se ruga pentru pacea lumii şi mântuirea tuturor oamenilor.
Însă căutarea şi dorul monahilor se dovedeşte a fi acelaşi cu al mirenilor, chiar dacă cei din urmă nu se pot dedica acestui scop la fel de mult. Şi, cum s-a întâmplat de multe ori în istorie, când „pustiul a devenit oraş”, şi Mănăstirea Sihăstria Putnei a devenit un loc căutat de pelerini, pentru slujbele săvârşite aici, pentru un sfat de la părinţii duhovnici sau pentru un ceas de linişte.
