Românii nu vor mai avea voie să-și manifeste nemulțumirea față de angajații statului, altfel riscă amenzi uriașe. Proiectul de lege este criticat de ONG-uri, care spun că încalcă libertatea de exprimare.
Românii care ridică tonul sau au un comportament nepotrivit în fața unui funcționar public ar putea fi amendați cu până la 20.000 de lei. Asta prevede un proiect legislativ depus zilele acestea la Senatul României.
Fără contribuabili încruntați la ghișeu. Cum vor parlamentarii să-i învețe pe români să fie ”civilizați”
Parlamentarii nu mai vor să vadă români încruntați și nervoși atunci când discută cu angajații unei instituții publice. Pentru asta, ei au inițiat o modificare legislativă care să amendeze drastic orice comportament nepotrivit pe care ar putea să-l aibă contribuabilii nemulțumiți.
Propunerea legislativă a fost depusă de mai mulți deputați UDMR și din partea minorităților. Aceasta a primit deja un aviz pozitiv din partea Consiliului Legislativ și a fost trimisă la Senat pentru dezbatere.
Amenzi între 5.000 și 20.000 de lei pentru ”comportamentul lipsit de respect”
Proiectul are în vedere modificarea Legii 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, prin introducerea a două paragrafe:
Art. 2, punctul 13’) ”Manifestarea, în relațiile cu instituțiile publice și angajații acestora, a unui comportament lipsit de respect, provocator sau intimidant, agresiv sau recalcitrant, inclusiv prin refuzul de a respecta indicațiile personalului din instituțiile publice, contrar obligației cetățenilor de a adopta o conduită civilizată și respectuoasă, în scopul menținerii unui climat de ordine și liniște publică”
Art. 3, punctul g) ”(…se pedepsește) cu amendă de la 5.000 la 20.000 de lei cele prevăzute la pct 13’0, 22), 23’) și 23’’)”.
Liniște, statul lucrează pentru tine. Dacă îl deranjezi, iei amendă
Inițiatorii modificărilor legislative mai introduc amenzi și pentru repetarea contravențiilor de mai sus, într-un interval de 24 de ore. De asemenea, ei vor ca persoanele care solicită verbal informații publice să ”înfățișeze un comportament care să nu afecteze activitatea personalului din cadrul autorităților și instituțiilor publice”.
În caz contrar, personalul de pază și ordine sau, după caz, organul de poliție, va proceda la evacuarea persoanei care nu se comportă civilizat în incinta autorității sau instituției publice,scrie fanatik.ro.
În expunerea de motive, parlamentarii susțin că în ultimii ani s-a constatat o creștere îngrijorătoare a ”comportamentelor inadecvate” manifestate de cetățeni în relația cu personalul din cadrul autorităților și instituțiilor publice. Ei spun că aceste comportamente subminează autoritatea instituțiilor statului și încrederea cetățenilor în acestea.
Parlamentarii, îngrijorați că românii înjură, sunt nervoși și creează o atmosferă tensionată pe holurile instituțiilor
”Fenomenul se manifestă prin atitudini lipsite de respect, refuzul de a respecta indicaţiile angajaţilor, adresarea de injurii sau ameninţări, precum şi prin alte acţiuni care au la bază rea-credinţă şi creează o atmosferă tensionată în cadrul interacţiunilor publice. Aceste comportamente perturbă desfăşurarea normală a activităţilor institutiilor şi generează disfuncţionalităţi grave în prestarea serviciilor publice de către cetăţeni”, spun semnatarii modificărilor legislative.
În România, funcționarii publici sunt persoanele numite, în condițiile legii, într-o funcție publică și exercită o autoritate publică sau un serviciu de interes public. Aceștia sunt angajați ai: primăriilor, consiliilor județele, ministerelor, prefecturi, ANAF, Casa de Pensii, AJOFM, etc.
Tot aici mai intră: polițiștii, jandarmii, magistrații, militarii, angajații din învățământul de stat sau personalul medical din spitale publice.
Și în prezent, legea pedepsește comportamentul necivilizat sau agresiv
În prezent, Codul penal consideră ultraj amenințarea, jignirea sau lovirea unui funcționar public. Această infracțiune se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani, iar în cazul unei fapte care implică violențe grave, pedeapsa poate ajunge la 7 ani de închisoare.
Persoanele care comit astfel de fapte intră și sub incidența Legii 61/1991 (în forma actuală), care prevede contravenții între 200 și 1.000 de lei pentru tulburarea ordinii publice. Este exact legea pe care acum deputații UDMR încearcă să o modifice.
APADOR-CH critică legea: ”Dacă un cetățean nu va folosi un ton umil, va fi sancționat cu amendă”
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România Comisia Helsinki (APADOR-CH) a criticat inițiativa legislativă, arătând că acesta este redactată ambiguu, este neclară și poate da naștere unor abuzuri a instituțiilor publice în raport cu cetățeanul,arata fanatik.ro.
”Cu alte cuvinte, orice critică, verbală sau în scris (sub forma unei plângeri, petiții, reclamații etc.) adresată unei instituții publice va putea fi calificată ca “manifestare a unui comportament lipsit de respect”.
Pentru că a imputa ceva unei instituții sau unui angajat al ei poate fi lesne calificat ca lipsă de respect față de instituție sau angajat. Ca urmare, nu va mai fi posibil ca o persoană să pună sub semnul întrebării comportamentul și/sau profesionalismul unei instituții sau unui angajat, pentru că această atitudine critică va putea fi interpretată ca lipsă de respect.
Mai mult, dacă un cetățean nu va folosi, verbal sau în scris, un ton umil, timid, supus, pe deplin respectuos, fără urmă de indignare, de nemulțumire, de supărare ori nervozitate (cine ar avea motive să fie nervos, azi, nu-i așa?) atitudinea sa “neconformă” va putea fi calificată tot ca “manifestare a unui comportament lipsit de respect, provocator, intimidant sau recalcitrant” și sancționat cu amendă de la 5.000 la 20.000 de lei”, se arată într-o opinie transmisă de APADOR-CH inițiatorilor acestui proiect.
Societatea civilă, îngrijorată că noua lege ar putea fi aplicată după bunul plac al unor funcționari
Reprezentanții asociației mai arată că agentul constatator face parte tot dintr-o instituție publică (polițist, primar, etc), iar acesta poate interpreta textul legal după bunul plac. De asemenea, aceștia se întreabă de ce beneficiarii unei asemenea modificări sunt doar angajații de la stat și nu și cei din sectorul privat (cum ar fi lucrătorii la bănci, vânzătorii de la supermarket, etc).
”Potrivit DEX, “recalcitrant” înseamnă “nesupus, încăpățânat, care se opune, care nu se lasă convins”. Iar, pentru vina de a fi “recalcitrant”, adică de a nu se lăsa convins de autorități, de a nu se supune orbește, de a fi încăpățânat pentru respectarea drepturilor sale, cetățeanul urmează să fie amendat, de fiecare dată când cârtește, cu amendă de la 5.000 la 20.000 lei. (…)
Astfel, referirea din text la “lipsa de respect” introduce o noțiune imprecisă, al cărei conținut depinde de o interpretare subiectivă, a fiecăruia, diferită de la om la om, dacă un anumit comportament este sau nu lipsit de respect, fără posibilitatea unei aprecieri sau evaluări obiective, verificabile.
CEDO garantează libertatea de exprimare, chiar dacă asta înseamnă să critici o autoritate publică
La fel, și termenii “provocator”, “intimidant”, “agresiv”, “recalcitrant” sunt lipsiți de claritate, față de exigențele unei reglementări legale, care presupune claritate și precizie.
În concluzie, APADOR-CH recomandă eliminarea textului de la Articolul I pct. 1 al propunerii legislative. Asociația reamintește că, potrivit jurisprudenței CEDO, libertatea de exprimare protejează atât formularea de critici, chiar viguroase, la adresa autorităților/instituțiilor publice, cât și folosirea de expresii care ofensează, șochează sau deranjează, mai ales atunci când se pun în discuție chestiuni de interes public, având în vedere că dezbaterea liberă, neinhibată a chestiunilor de interes public ține de esența unei societăți democratice”, mai spun cei de la APADOR-CH.
