O investiție europeană de peste un milion de lei, realizată la Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) Suceava și promovată public ca un cabinet stomatologic pediatric destinat prevenției și tratamentului de bază pentru copii, ridică semne mari de întrebare. Deși proiectul viza combaterea cariilor și tratamente uzuale, spitalul a scos la concurs un post cu normă întreagă în care nu caută un pedodont (specialist pentru copii) sau un stomatolog generalist, ci obligatoriu un chirurg dento-alveolar.
Misterul acestei angajări a fost semnalat public de dr. Ciprian Maxim, într-o analiză detaliată ce pune sub semnul întrebării justificarea medicală a postului raportat la nevoile reale ale unității sanitare.
Un proiect cu etichetă clară: „Dinți sănătoși, copii sănătoși”
Proiectul european (cod SMIS 331770) a beneficiat de o finanțare totală de 1.011.251,13 lei și a fost finalizat oficial pe 4 iunie 2026. Pe parcursul implementării, dar și la prezentarea rezultatelor de către Consiliul Județean din luna mai, investiția a fost descrisă ca un cabinet stomatologic pediatric clasic, dotat cu echipamente moderne pentru tratarea afecțiunilor dentare ale copiilor, inclusiv a celor cu dizabilități sau proveniți din centre de plasament.
Coordonatorul medical al proiectului a fost dr. Andrei Cristof, medic stomatolog în cadrul spitalului și, din ianuarie 2025, președintele Consiliului de Administrație al SCJU Suceava. Cristof este și consilier județean PSD.
Paradoxul din organigramă: Suceava se umple de chirurgi, deși pacienții lipsesc
Situația devine greu de explicat în momentul în care spitalul a publicat condițiile specifice pentru ocuparea postului de la „Cabinetul stomatologic al Ambulatoriului integrat”. Condiția eliminatorie de participare este deținerea certificatului de specialist în Chirurgie dento-alveolară (CDA), pentru un program de 7 ore pe zi.
Dr. Ciprian Maxim subliniază că legislația curentă îi permite oricărui medic stomatolog generalist să efectueze extracții și mici intervenții chirurgicale uzuale. Întrebarea care rămâne este ce ar putea face un chirurg, timp de 7 ore pe zi, într-un cabinet dedicat exclusiv copiilor.
Mai mult, paradoxul se adâncește dacă privim spre structura de Chirurgie Orală și Maxilo-Facială (OMF) a aceluiași spital:
Spitalul are deja trei medici specialiști OMF.
În raportările oficiale pe trimestrul I al anului 2026, Ambulatoriul OMF a înregistrat doar 179 de consultații în trei luni (o medie de doar 3 consultații pe zi pentru tot departamentul).
Cu toate acestea, pe 31 iulie 2026, spitalul a scos la concurs încă un post de medic primar OMF cu normă întreagă.
„Au găsit milionul, aparatura și chirurgii. Mai trebuie să găsească pacienții”
Suprapunerea recrutărilor arată că spitalul caută simultan al patrulea chirurg OMF și, separat, un chirurg dento-alveolar pentru copii, deși cazuistica raportată oficial nu justifică o asemenea avalanșă de specialiști în chirurgie.
„Poate că județul Suceava ascunde o epidemie de patologie chirurgicală dento-alveolară pediatrică pe care statisticile publice nu ne-au arătat-o. (…) Ce va face șapte ore pe zi chirurgul dento-alveolar în cabinetul stomatologic pentru copii, ce nu poate face un stomatolog și ce nu poate prelua structura OMF în care există deja trei medici?”, se întreabă dr. Ciprian Maxim în analiza sa.
Până la această oră, în documentele publice emise de SCJU Suceava sau de Consiliul Județean (care a aprobat modificările de organigramă în primăvară) nu se regăsește nicio notă de fundamentare care să explice traseul acestui post sau estimările de cazuri complexe care să necesite prezența zilnică a unui chirurg de o asemenea anvergură. La Suceava, proiectul european s-a terminat cu succes, însă logica din spatele încadrării de personal rămâne, deocamdată, un mister nerezolvat.
