Cosmin Gușă a declarat in data de 8 martie 2025 într-o postare pe o rețea de socializare că o nouă ipoteză prinde din ce în ce mai bine contur: amânarea alegerilor prezidențiale pentru luna octombrie 2025.”Nu vă expun un adevăr azi, ci o ipoteză bazată pe informații solide, ipoteză care ca să devină sau nu un adevăr trebuie să intre în malaxorul unor cercetări de presă și ale autorităților. Despre ce este vorba. Pe la mijlocul lui februarie, o sursă de încredere specializată în mișcările geopolitice ale Federației Ruse mi-a comunicat că știe din alte surse importante de la Moscova că prezidențialele din România vor fi amânate pentru luna octombrie 2025. Ieri la prânz (7 martie 2025) un amic geopolitician român binecunoscut public și bine relaționat în zona administrației Trump, m-a sunat îngrijorat să îmi spună că suntem aproape de dezastru, deoarece are informații solide, de la Washington, că americani vor solicita ca prezidențialele noastre să fie amânate în octombrie. Acest lucru va prăbuși credibilitatea internațională a României. El a mai verificat informația și cu un politician român asimilat cu mediul de putere republican care i-a confirmat-o la rândul său. Când i-am spus că am și eu informația, dar pe filieră legată de Rusia, a rămas inițial mut de uimire, apoi a pus pe masă ipoteza conlucrării dintre Putin și Trump legat de soarta țărilor post comuniste, mai ales România ”, a declarat Cosmin Gușă,potrivit replica.ro.
El a continuat să prezinte motivele pentru care o astfel de ipoteză ar putea deveni realitate.
”Singura posibilă și gravisimă motivație ce ar putea duce la ipoteza amânării alegerilor prezidențiale în octombrie 2025 ar fi legată de implicarea unor înalți oficiali români în furtul de armament, ajutoare, fonduri financiare americane destinate Ucrainei care au tranzitat România. Despre așa ceva au vorbit public cel puțin doi lideri ai administrației Trump, și anume, Șeful Pentagonului, Pete Hegseth, respectiv directorul FBI Kash Patel. În România au izbucnit în ultima vreme două scandaluri uriașe conexate cu acest subiect, cu descinderi ale procurorilor la mafiile legate de furturile din Aeroportul Mihail Kogălniceanu, respectiv Portul Constanța. În plus, și dosarul Cătălin Zisu, cel mai influent general din armata română, după ce a trecut de faza cu miile de tablouri și sticle cu băuturi scumpe a fost comentat public tot în legătură cu administrarea frauduloasă a armamentului și a ajutorului american pentru Ucraina de către oficialii români implicați.Trebuie să știți că pe lângă armament și muniție, ca să facă rapidă plata trupelor implicată în războiul ucrainean, americanii au livrat regimului de la Kiev și bani cash scoși din Trezoreria SUA care ajungeau în România și Polonia pe calea aerului sub forma unor uriașe pachete cu dolari încărcate pe paleți. Congresul american a aprobat livrarea acestor sume uriașe scoase din Trezoreria Americană. În SUA există o instanță specială care judecă acest gen de fraude, iar când este vorba despre infractori străini FBI obține rapid acorduri de extrădare iar vinovații sunt judecați și încarcerați în SUA.Așa se va întâmpla și cu cei dovediți de către echipele lui Kash Patel că au fost implicați în furtul banilor americani, indiferent de naționalitate. Situația este foarte gravă și lucrurile tind să degenereze periculos pentru statul român. Și mai am un argument destul de cunoscut pentru analiștii de politică externă din România. De vreo două luni se discută intens în mediul de putere occidental că România va deveni exemplul negativ prin care se confirma decăderea și degenerarea Uniunii Europene. Și cum poți face asta mai eficient decât amânând alegerile prezidențiale din România din nou, expunând și faptul că o mafie internațională a conlucrat pe teritoriul României pentru furtul ajutorului american dedicat Ucrainei”, a explicat Cosmin Gușă, arata replica.ro.
La o primă vedere un astfel de scenariu poate părea fantasmagoric, însă uitându-ne mai atent realizăm că așa ceva nu este departe de a fi realizat, mai ales că în România domnește instabilitatea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
