Tribunalul București ar putea pierde atribuțiile privind înregistrarea și dizolvarea partidelor politice, acestea urmând să fie preluate de Autoritatea Electorală Permanentă. Modificarea apare într-un proiect de lege pus vineri în dezbatere publică de instituția condusă de Adrian Țuțuianu, fost membru PSD.
Proiectul schimbă regulile aplicate partidelor politice, de la condițiile necesare pentru înființare până la situațiile în care acestea pot fi dizolvate. Față de legislația actuală, Autoritatea Electorală Permanentă ar urma să primească atribuții suplimentare.
Cel puțin 100 de membri pentru înființarea unui partid
Potrivit proiectului, un partid politic ar putea fi înregistrat numai dacă are cel puțin 100 de membri fondatori. În prezent, pentru înființarea unei formațiuni politice sunt necesare trei persoane.
Documentele nu ar mai urma să fie depuse la Tribunalul București, ci la Autoritatea Electorală Permanentă. Cererile ar fi analizate de „completuri” formate din câte cinci angajați ai instituției.
În actualul sistem, completurile sunt structuri specifice instanțelor de judecată, iar completurile de cinci există doar la Curtea Supremă.
AEP ar putea hotărî dizolvarea partidelor
Proiectul îi oferă Autorității Electorale Permanente puterea de a decide dizolvarea unui partid politic pentru inactivitate. Instituția ar putea lua aceeași măsură, în urma unei sesizări sau din oficiu, dacă stabilește că scopul ori activitatea partidului a devenit ilicită sau contrară ordinii publice.
Dizolvarea ar mai putea fi decisă dacă partidul își urmărește obiectivele prin mijloace ilegale sau contrare ordinii publice ori dacă desfășoară o activitate diferită de cea prevăzută în statut și în programul politic.
O altă situație vizată este cea în care partidul înființează structuri după criteriul locului de muncă sau desfășoară, în mod grav ori repetat, activități politice în cadrul autorităților și instituțiilor publice, cu încălcarea legii.
În prezent, atât înregistrarea, cât și dizolvarea partidelor se realizează pe cale judecătorească.
Când poate fi declarat inactiv un partid
AEP ar putea constata inactivitatea și dizolvarea unei formațiuni politice dacă aceasta nu a organizat nicio adunare generală timp de patru ani. Termenul prevăzut de legislația actuală este de cinci ani.
Măsura ar putea fi dispusă și dacă partidul:
- nu are organe statutare de conducere sau acestea nu au fost alese ori reînnoite potrivit statutului timp de un an;
- nu mai are sediu central sau nu a actualizat datele referitoare la acesta timp de un an;
- nu a actualizat datele privind conducerea partidului timp de un an;
- nu a depus situațiile financiare anuale timp de doi ani consecutivi;
- nu a permis efectuarea controlului privind finanțarea timp de doi ani consecutivi;
- nu a desemnat candidați, singur sau într-o alianță, la două scrutine succesive organizate la termen.
Dizolvarea ar putea interveni și dacă partidul nu își modifică statutul și programul politic pentru a le pune în acord cu noua lege.
Șase luni pentru actualizarea documentelor
Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a declarat că legea ar urma să intre în vigoare la trei luni după publicarea în Monitorul Oficial. Partidele și alianțele politice deja existente ar avea apoi la dispoziție șase luni pentru actualizarea actelor constitutive.
Formațiunile care nu își modifică și completează statutul, programul politic sau protocolul de asociere în termenul stabilit ar risca dizolvarea.
Adrian Țuțuianu a precizat că perioada de trei luni a fost propusă pentru ca partidele să aibă timp să cunoască și să înțeleagă noile reguli. Proiectul urmează să fie transmis tuturor partidelor parlamentare, iar persoanele interesate vor putea formula observații și propuneri de modificare.
